Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
DNA, CSM şi Asociaţia Procurorilor din România au criticat dur reforma anunţată miercuri de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. Fostul judecător CCR a făcut, ieri, o vizită neanunţată la Judecătoria Urziceni, după ce oficiali din minister anunţaseră că şi-a luat concediu până marţi.
DNA a transmis, ieri, că trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea ministrului Justiţiei, numit politic, „este o modificare de natură să afecteze grav independenţa procurorilor în raport de factorul politic”. Instituţia condusă de L.C. Kovesi a criticat şi înfiinţarea unei direcţii specializate pentru cercetarea magistraţilor în cadrul Parchetului General, arătând că faptele de corupţie comise de magistraţi nu reprezintă un fenomen aparte în comparaţie cu alte categorii. Astfel, „în perioada 2005 - august 2017, s-au pronunţat decizii de condamnare definitivă faţă de un număr de 88 de magistraţi (44 de procurori, 43 de judecători şi un magistrat asistent), majoritatea pentru infracţiuni de luare de mită şi trafic de influenţă", potrivit DNA. Direcţia Anticorupţie a mai atras atenţia că extinderea motivelor pentru care procurorul ierarhic superior poate să infirme soluţiile adoptate de procurorul de caz ar putea să creeze condiţii pentru restrângerea independenţei procurorului care desfăşoară ancheta penală.
La rândul său, şi CSM a desfiinţat Legile lui Tudorel Toader, considerând că propunerile privind răspunderea magistraţilor pot constitui un element de presiune în activitatea judecătorilor şi procurorilor. CSM susţine că trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea ministrului Justiţiei afectează direct autonomia instituţională a IJ, iar înfiinţarea unei direcţii specializate în cercetarea magistraţilor nu este susţinută statistic şi nu reprezintă o prioritate pentru sistemul judiciar. Şi Asociaţia Procurorilor din România „a luat act cu îngrijorare” de reforma propusă de Tudorel Toader, avertizând că o parte dintre modificările anunţate vor afecta grav funcţionarea şi independenţa sistemului judiciar și creează premisa exercitării unui control al puterii executive asupra puterii judecătoreşti. APR susţine că adoptarea Legilor Justiţiei ar constitui „un regres regretabil”, ce ar anula progresele obţinute de sistemul judiciar evidenţiate de rapoartele MCV.
