Evaluarea Națională arată un nou dezastru

Măsurile luate în ultimii 12 ani, dar și cele care se pregătesc acum, pentru întărirea învățământului românesc duc, de fapt, din eșec în eșec. Absenteismul masiv de la Evaluarea Națională de anul acesta arată în primul rând cât de ineficientă a fost modificarea prin care elevii au putut intra la liceu cu medii sub cinci, iar ceea ce se dorea a fi scăderea ratei abandonului școlar nu a dat rezultate. Mai mult, această modificare a adus o scădere dramatică a ratei de promovabilitate la bacalaureat. Acum se pregătesc noi măsuri, care ar putea adânci criza din sistem, deși sunt concepute pentru a facilita, teoretic, accesul la educație, pentru o perioadă mai lungă de timp.

Numărul elevilor s-a redus din 2006 până astăzi, iar în același timp aproape jumătate dintre liceeni rămân fără diploma de absolvire. Unii abandonează școala după ce sunt repartizați la liceu, pentru că nu se pot adapta cerințelor și preferă să muncească. Alții nu reușesc să treacă de examenul de bacalaureat, apoi renunță să-l mai susțină, în anii următori. Anul acesta se înregistrează o nouă situație de criză a sistemului de educație, după ce s-a constatat că, în unele județe, aproape 20% dintre absolvenții clasei a opta au absentat de la Evaluarea Națională, deși li se garantează intrarea la liceu, indiferent de rezultate. “Acești elevi au frecventat clasa a opta. Este greu de explicat de ce nu vor să se prezinte la examen, probabil sunt copii din familii cu probleme, cu nivel de trai foarte scăzut, pe care nu-i mai interesează școala”, a explicat, pentru Jurnalul, Simion Hăncescu, liderul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI).

Măsuri legislative cu efect inversat

O nouă lege, care a fost deja votată de Camera Deputaților, prevede, în plus, ca învățământul obligatoriu să fie de 12 clase, în loc de 10, iar cei care au corigențe să beneficieze de un fel de sistem de creditare, ca în învățământul universitar, astfel încât să poată participa la Evaluarea Națională și să fie admiși la liceu. Rezultatele aplicării unor astfel de măsuri ar putea fi, însă, altele decât cele preconizate, spun speccialiștii din sistemul de Educație. „Faptul că sunt atât de mulți copii care nu doresc nici măcar să termine clasa a opta, o lege care ar face învățământul obligatoriu de 12 clase nu știu cum s-ar putea aplica. Dacă nu pot fi ținuți nici până la nivelul acesta, cum să-i ții până la 18-19 ani în școală? Dacă statul nu va veni cu măsuri suplimentare, nu se va putea face nimic. Până în 1989, toți copiii cu probleme financiare beneficiau de burse. Dacă nu se vor acorda și aceste burse, nu vor putea fi ținuți în școală. Dacă se va permite, în plus, ca și cei care au corigențe să poată intra la liceu, asta înseamnă o scădere a calității învățământului, mai mult decât până acum”, mai spune liderul FSLI.

Sistemul se apropie de colaps

În ultimii 12 ani s-a înregistrat o scădere a calității și în sistemul de învățământ universitar, cauzată tot de problemele din preuniversitar. Facultățile au pierdut o treime din candidați, iar piața forței de muncă se confruntă cu foarte mulți necalificați. Problemele sistemului pleacă de la Evaluarea Națională. Strategia care a modificat Legea Educației, prin eliminarea examenului de admitere la liceu s-a bazat pe nevoia de integrare a elevilor într-o formă de învățământ, astfel încât să se asigure zece clase obligatorii. Așa s-a ajuns la repartizarea tuturor elevilor către un liceu, indiferent de media obținută în urma Evaluării Naționale și a mediilor din gimnaziu. Inițial s-a considerat că astfel se va reduce rata abandonului școlar și a tinerilor fără studii liceale, însă rezultatele au arătat contrariul. Liceele cu cele mai proaste rezultate la bacalaureat, dintre care unele chiar au înregistrat rată zero de promovabilitate, sunt cele în care au fost repartizați inițial elevii cu note sub 5 la Evaluarea Națională, pentru că nu s-au adaptat programului de studiu. În ultimii ani, abandonul școlar a atins cote alarmante, iar de la examenul de maturitate au absentat între 10 și 15%, restul reușind cu greu să depășească 50% rata de promovabilitate la bacalaureat.

Trebuie să avem o viziune foarte clară în legătură cu ceea ce vrem să facem cu acești copii și să avem o investiție serioasă în dotarea instituțiilor de învățământ și în resursa umană. Și familiile au un rol foarte important.

Marius Nistor, liderul federației Spiru Haret

Una dintre propunerile făcute de specialiști în ultimii ani a fost reintroducerea examenului de admitere la liceu, pentru a stimula competiția, mai ales după ce s-a constatat că toate măsurile de relaxare a sistemului au condus, de fapt, la degradarea sistemului.