Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Rețelele de socializare s-au transformat în instrumente foarte utile pentru polițiști, procurori și judecători, de când cei care încalcă legea au început să-și facă publice faptele. Probele oferite chiar de făptuitori sunt indubitabile și pot sta la baza condamnărilor la închisoare cu executare, mai ales dacă sunt filmări transmise în direct, pe Facebook. Doar în ultimele zile au fost trei cazuri grave descoperite cu ajutorul postărilor celor care ar putea fi condamnați pe baza probelor oferite chiar de ei.
Mană cerească pentru serviciile de informații și pentru comercianți, care știu aproape totul despre utilizatori, rețelele de socializare au devenit și furnizoare de probe indubitabile pentru instanțele de judecată. De la accidente rutiere până la amenințări cu moartea, totul este postat pe Facebook, iar filmările transmise în direct îi trimit pe polițiști direct la locul faptei și la făptuitor. În perioada de lockdown s-au remarcat mai mulți astfel de furnizori de probe pentru faptele care au fost penalizate conform legii, chiar în baza unor filmări transmise „live”. Dar sunt și situații mai grave, care se descoperă imediat și pot fi condamnate cu ajutorul probelor furnizate de cei care încalcă legea, precum amenințarea cu moartea, pe care un student al Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași a transmis-o în spațiul public unui profesor, zilele trecute.
Curtea Constituțională a decis că rețelele de socializare reprezintă spațiu public, iar declarațiile, filmările, fotografiile și amenințările făcute în acest spațiu sunt luate în considerare ca probe valabile.
Raliu, amenințare și instigare, în direct
Luna iunie a debutat cu un accident rutier transmis „live” pe Facebook de un tânăr de 28 de ani, care se filma în timp ce conducea ca la raliu, în noaptea de 1 iunie, pe bulevardul Mihai Eminescu din municipiul Botoşani. A distrus alte trei mașini, a făcut şase victime, iar unul dintre autoturisme s-a răsturnat. Filmarea transmisă în direct pe rețeaua de socializare scutește o mare parte din munca polițiștilor și a procurorilor, pentru că oferă toate informațiile despre producerea accidentului. Deși știu că sunt văzuți de oricine, cei care încalcă legea par atrași de notorietatea pe care le-o oferă postările pe rețelele de socializare, dar și pe blogurile sau vlogurile personale. Alte două cazuri descoperite cu ajutorul făptuitorilor, care au stârnit un val de revoltă în primele zile ale lunii iunie, sunt instigarea la viol, venită din partea unui vlogger, și amenințarea cu moartea pe care un student de la Iași i-a transmis-o, în spațiul public, unui profesor.
Pedepsele pot fi maxime
Vloggerul „Colo” este anchetat de Poliția Capitalei, care s-a autosesizat imediat după apariția în mass-media a imaginilor care arată clar cum acesta a instigat la violență împotriva minorelor, inclusiv la viol. Individul este urmărit pe canalul YouTube de peste 850.000 de persoane, cei mai mulți fani fiind minori. Deși a cerut scuze, după mediatizarea filmului de pe YouTube, vloggerul riscă o pedeapsă echivalentă cu jumătate din cea pentru viol. Același lucru i se poate întâmpla și studentului de la Iași care a ținut să fluture și o macetă în fața camerei video, în timp ce-și amenința profesorul de la facultate. În cazul lui, organele de anchetă nu se autosesizează, ci este nevoie de plângere prealabilă din partea celui amenințat.
„Pedeapsa pentru instigare este jumătate din cea pentru viol. În cazul studentului, ancheta penală se pune în mișcare în momentul în care cel amenințat depune plângere. Mulți dintre cei care primesc astfel de amenințări nu depun plângere, iar astfel, faptele nu ajung să fie anchetate”, a explicat, pentru Jurnalul, colonelul (r) Dan Antonescu. În ultimii ani, doar în cazul violenței în cuplu s-a modificat legea, pentru a nu se putea începe ancheta penală din oficiu, pentru că peste 80% dintre victime fie refuză să depună plângere, fie își retrag plângerea, apoi se ajunge la situații mult mai grave, conform statisticilor Poliției.
Sunt situații în care legea prevede începerea urmăririi penale doar în urma unei plângeri prealabile pe care trebuie să o depună victima, dar probele transmise pe rețelele de socializare sunt indubitabile.
