Fără precedent: polițiștilor le e frică să iasă pe străzi

În urma atacurilor asupra polițiștilor, care au culminat sâmbătă cu incendierea unui sediu al Poliției în județul Vaslui, angajații MAI operativi au ajuns să ceară ajutor. Câteva mărturii șocante ale celor care trebuie să ne apere de infractori arată în ce situație a ajuns siguranța națională. Denigrarea poliției, lipsa reală a sprijinului instituțional și juridic, nivelul salarizării, deficitul de personal și educația pe repede-înainte au adus forțele de ordine în situația de a nu se mai putea apăra nici pe ele însele, în timp ce infractorii sunt încurajați să-i atace.

În noaptea de 3 spre 4 martie 2001, plutonierului-major Saşa Disici a fost mitraliat, în plină stradă, la Timișoara. În urma evenimentului s-a creat statutul polițistului, numai că, după toate modificările legislative din ultimii ani, angajații MAI spun că statutul îi apără la fel de mult cum ordinul de protecție le ajută cu ceva pe femeile ucise de soți. Adică nu are aproape niciun efect. Tot în noaptea de 3 spre 4 martie, la sfârșitul acestei săptămâni, un grup de infractori a incendiat sediul Poliției din comuna Ferești, județul Vaslui. „Toți suntem în stare de șoc. Cei care-au dat foc sediului Poliției au spus că vor să-i vadă cum ard ca șobolanii, pentru că le confiscaseră o căruță de lemne și mai aveau dosare penale. Dacă s-ar fi aflat în sediul poliției, colegii noștri ar fi murit în incendiu. Nu ne mai poate apăra nimic, iar de când s-a intensificat toată această campanie de denigrare a polițiștilor, putem fi atacați de oricine, pentru că tocamai cei care vor să ne omoare sunt încurajați. Ei văd că suntem prost plătiți, că nu avem mijloace să ne apărăm, că legea e de partea lor. Putem fi omorâți pe stradă doar pentru că vrem să aplicăm legea și nimic nu ne apără”, a declarat, pentru Jurnalul, un polițist.

Avalanșă de ultraje

Numărul ultrajelor e în creștere constantă, iar polițiștii răniți grav și uciși sunt din ce în ce mai mulți, în timp ce armele din dotare sunt tot pistoale Carpați, pe care oricum nu le pot folosi, decât dacă-și asumă distrugerea carierei sau chiar condamnarea. „Faptele de ultraj s-au înmulțit. Procentual, e o creștere de circa 5% în anul 2016 față de 2015, iar în anul 2017 a fost o creștere de aproape 10%, față de 2016. Anul acesta deja preconizăm că am putea avea o creștere cu 10% față de anul trecut, mai ales după evenimentele de la începutul anului. Polițiștii sunt atacați mai ales pentru că nu există o susținere politică a măsurilor care să-i poată proteja, iar noi vom organiza un miting în fața Ministerilui de Interne, pe 24 martie, unde vor veni peste 10.000 de polițiști din toată țara. Cerem să se rezolve problema finanțării precare a MAI”, a declarat, pentru Jurnalul, Dumitru Coarnă, liderul Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC).

Măsuri insuficiente sau doar promisiuni

Anul trecut, s-a mai pus o dată problema întăririi forțelor de ordine după ce un polițist a fost ucis în gara Burdujeni, din Suceava. Fostul premier, Mihai Tudose, a cerut atunci patrule de patru polițiști, și să nu mai existe situații în care un polișist patrulează singur. Deși s-au făcut promisiuni, polițiștii tot singuri rămân și în patrulare, dar mai ales în sediile de poliție. Deficitul de personal a ajuns la aproape 26.000 de angajați, doar în Poliție, de la circa 20.000, cât era în 2015, după pensionările masive din sistem, de la începutul anului trecut. În continuare se face cu mare dificultate încadrarea noilor polițiști, chiar dacă unele măsuri s-au luat, mai ales pentru comprimarea cursurilor, astfel încât să se asigure cât de cât formarea lor profesională, nu să fie încadrați din sursă externă. 

Multe lucruri i-au încurajat pe infractori: liberarea condiționată, recursul compensatoriu, lipsa de personal, subfinanțarea Ministerului de Interne și multe altele. Îi încurajează problemele din legislație, lipsa de mijloace a polițiștilor, care ține tot de subfinanțare. Dumitru Coarnă, liderul SNPPC

Cifrele arată că numărul ultrajelor a crescut, după ce s-a votat Legea recursului compensatoriu. Din octombrie 2017 au fost liberați condiționat sau prin recurs compensatoriu peste 5.000 de deținuți, în fiecare lună, iar estimările arată că 70% recidivează, mai ușor decât înainte de modificările legislative.