Fondurile româneşti au schimbat infrastructura în Moldova

Primarul Sectorului 1, Daniel Tudorache, a anunţat recent că, până în 2018, Consilul Local va acorda un milion de euro cu titlu de donaţie municipalităţii din Chişinău, cu ocazia centenarului Marii Uniri. Nu ar fi prima sumă pe care statul român o acordă Republicii Moldova. Banii nerambursabili pe care România i-a virat până acum Moldovei au schimbat deja semnificativ infrastructura ţării vecine.

România s-a angajat în 2010 să acorde un ajutor de 100 de milioane de euro nerambursabili Republicii Moldova. Până în prezent, mai bine de 26 de milioane au fost virate, sprijinul având deja efecte vizibile asupra infrastructurii Republicii Moldova. Potrivit directorului Fondului de Investiţii Sociale a Moldovei, Mircea Eşanu, 832 de grădinițe au fost renovate cu cele 26 de milioane de euro oferite de România, până în prezent. Alte 80 de unităţi pentru preşcolari urmează să intre în renovare, în baza unei finanțări suplimentare de 3 milioane de euro, tot din partea României. Cele 832 de grădiniţe înseamnă mai mult de jumătate din total, iar investiţia este mai mare decât toate sumele alocate de guvernele Republicii Moldova în acest sens, în ultimii şapte ani. Renovarea, extinderea, dotarea cu mobilier şi adăugarea de bucătării şi locuri de joacă în grădiniţiele din ţara vecină a însemnat, potrivit raportului de implementare a programului de investiţii crearea a 5.000 de locuri noi de grădiniţă şi a 600 de locuri noi de muncă. De îmbunătăţiri au beneficiat 72.000 de copii şi 12.000 de angajaţi în sistemul preşcolar moldovean.

În România, grădiniţe fără aviz ISU

Dacă banii româneşti au schimbat faţa a mai mult de jumătate dintre grădiniţele din Republica Moldova, în România situaţia nu pare să se mişte la fel de bine. Potrivit Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, numai în Bucureşti, din 1.066 de unităţi de învăţământ (grădiniţe, şcoli, licee), doar 44 au autorizaţie de securitate la incendiu, dintre acestea 22 fiind unităţi private. De asemenea, se estimează că 40% dintre unităţile şcolare din Capitală au nevoie de reparaţii. Mai mult, 24 de unităţi şcolare nu primiseră în anul şcolar care s-a încheiat autorizaţia sanitară de funcţionare.

 Printre grădiniţele renovate din bani româneşti se numără, inclusiv, clădiri devenite pasive (cu un consum energetic ce tinde spre zero).