x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Grădiniţele din Bucureşti: stat vs privat

0
Autor: Narcis Popescu 31 Oct 2019 - 11:56
Grădiniţele din Bucureşti: stat vs privat Oana Bodiu
Vezi galeria foto

Sistemul de grădiniţe din Bucureşti reprezintă încă unul dintre elementele vii ale Capitalei, aflându-se într-un proces continuu de dezvoltare. Desigur, în cadrul acestui proces s-a cristalizat şi clivajul stat vs privat, ambele opţiuni reprezentând variante active pentru tinerii părinţi din Bucureşti, care urmează să îşi „înroleze” micuţii în primele registre ale sistemului educaţional de la noi. În continuare vom realiza o incursiune în spaţiul învăţământului preşcolar din Bucureşti.

 

Nu există copil care nu s-a întrebat măcar o dată de ce avem nevoie să mergem la şcoală. De obicei, aceste gânduri ne frecventează când suntem încă în şcoală şi ne mai apar în minte, de-a lungul vieţii, situaţii în care ne dăm seama ba că am uitat tot ce am învăţat în anii petrecuţi în diverse clase de profil ori că n-am învăţat nimic aplicabil. Ei bine, în continuare vom încerca să ne amintim de etapa embrionară a învăţământului din Capitală.

Ne vom referi în rândurile următoare mai puţin la instituţii şi mai mult la elementele educative care compun sistemul de învăţământ la nivel de grădiniţă. Astfel, deşi sistemul educaţional din România intră recurent în zona discutabilului, acesta este criticat frecvent. Deseori pe bună dreptate, din pricina abandonului şcolar din provincie, însă în Capitală premisele sunt mai încurajatoare. Pentru început, oricare străin trebuie să cunoască faptul că, în România, educaţia e gratuită. Cu toate acestea, părinţii elevilor plătesc adesea bani pe meditaţii pentru copii, ceea ce poate să ne ducă cu gândul că sistemele alternative pot reprezenta şi ele o soluţie şi chiar au ajuns să reprezinte o soluţie în multe cazuri.

 

Învăţământul privat, mai avantajos la prima vedere

Proximitatea, pregătirea profesională a cadrelor didactice, condiţiile de igienă şi activităţile extraşcolare rămân cele mai importante criterii de selecţie pe care se bazează părinţii bucureşteni atunci când aleg o grădiniţă la care să-şi înscrie copiii. Numărul copiilor înscrişi atât în grădiniţele de stat, cât şi în cele private a crescut tot mai mult în ultimul deceniu, iar instituţiile de învăţământ corespondente au fost nevoite să se adapteze noilor rigori. Desigur, învăţământul privat a evoluat într-un ritm superior celui de stat, fiind un proces natural până la urmă, deloc endemic, specific ţărilor unde economia de piaţă face regulile. În învăţământul privat, media de vârstă a profesorilor este mai redusă, numărul activităţilor extraşcolare este superior, iar atenţia acordată îngrijirii spaţiului în care copiii îşi desfăşoară activitatea este mai mare decât la stat.

 

Grădiniţele private au un uşor avantaj

„Iniţial, am dorit să o duc pe Alina la o grădiniţă de stat din Bucureşti, dar am observat că la grădiniţele private din Bucureşti colectivul este mai aerisit, cu alte cuvinte, la instituţiile de stat, de multe ori personalul este redus şi bătaia pe locuri este mare, ceea ce relevă faptul că există interes. În cazul în care ai noroc să găseşti un loc într-o astfel de grădiniţă, de cele mai multe ori, ajungi la concluzia că merită, doar în contextul în care o grădiniţă particulară ţi se pare prea scumpă”, spune Alexandru Gheorghe, părintele unui copil de 4 ani, care şi-a înscris copilul la o grădiniţă privată, unde plăteşte 250 de euro pe lună.

Atenţia cu care părinţii bucureşteni iau una dintre cele mai importante decizii cu privire la viitorul copiilor lor evidenţiază faptul că există tot mai multe opţiuni. Directorii de grădiniţe spun că numărul maxim de copii dintr-o clasă sau calitatea preparării meselor sunt printre criteriile principale pe care părinţii le vizează atunci când aleg o grădiniţă.

„Primele întrebări pe care părinţii le pun sunt legate de acreditarea şcolii, de curricula şcolară şi de modul în care de adaptează aceasta nevoilor copilului lor. Se uită la facilităţi, vor să ştie mai multe despre profesori, despre mărimea grupelor de elevi şi despre calificările cadrelor didactice. De asemenea, autobuzele şcolare, mesele şi uniformele sunt şi ele subiecte discutate de multe ori atunci când părinţii decid să îşi înscrie copiii la grădiniţă”, ne-au declarat reprezentanţii Şcolii Americane Internaţionale din Bucureşti, una dintre cele mai scumpe instituţii de învăţământ private locale, preţul şcolarizării pentru un an putând ajunge la aproape 20.000 de euro.

 

Grădiniţă de stat vs grădiniţă privată. Cum alegi?

Dacă în sistemul de învăţământ privat universitar nevoile nu sunt acoperite întotdeauna, iar deficienţele de competenţe cu care absolvenţii ies pe piaţa muncii sunt uneori vizibile faţă de ce reuşesc facultăţile de stat, în ceea ce priveşte ciclul preşcolar din Bucureşti lucrurile stau altfel. Cu toate că numărul grădiniţelor private acreditate a crescut în ultimii ani, iar părinţii nu se orientează de la bun început spre sistemul privat, părinţii de preşcolari din Bucureşti admit că unul dintre punctele slabe ale sistemului public este calitatea serviciilor. În ceea ce priveşte pregătirea profesională a cadrelor didactice, mulți părinţi şi directori de grădiniţe private susţin că profesorii din sistemul public de învăţământ nu sunt la fel de eficienţi precum cei din sistemul privat. În Bucureşti, adesea, profesorii tineri preferă sistemul public, deoarece este mai dinamic şi interactiv, iar condiţiile de lucru sunt mai atractive. „De cele mai multe ori, profesorii care aleg să părăsească sistemul naţional de învăţământ nu se mai simt motivaţi şi îşi doresc să ajungă în sistemul privat datorită posibilităţii mai mari de a se dezvolta profesional şi de a-şi practica meseria într-o instituţie care investeşte în educaţie. De asemenea, beneficiile financiare şi oportunităţile ca formarea internaţională şi promovarea profesională sunt unele dintre avantajele care îi fac pe profesori să îşi îndrepte atenţia către mediul privat”, au explicat reprezentanţii Şcolii Americane.

Cu toate că există multe motive pentru care părinţii ar putea fi tentaţi să îşi înscrie copiii la grădiniţe private, unii dintre aceştia susţin că trebuie luate în calcul şi anumite dezavantaje pe care sectorul privat le prezintă. „Într-o primă fază, mi-am dorit să o dau pe cea mică la o grădiniţă de stat, dar distanţa foarte mare de casă m-a împiedicat să fac acest lucru. Cum are doar 2 ani şi jumătate, am considerat că o grădiniţă privată care se află la 200 de metri de casă ar fi o alegere mult mai bună din acest punct de vedere. Însă ceea ce nu îmi place la mediul privat este refuzul cadrelor didactice de a relaţiona cu părinţii”, a spus Adriana, mama unui copil de 2 ani şi jumătate şi care este manager într-un laborator de analize. De asemenea, ea este de părere că, adesea, profesorii de la privat sunt tentaţi să le spună părinţilor numai lucrurile bune pe care cei mici le fac, fără a scoate în evidenţă greşelile sau competenţele ce necesită îmbunătăţiri. „Atunci când ajung acasă cei mici nu prea povestesc ce au făcut la grădiniţă, iar profesorii nu îţi spun niciodată că cel mic a făcut ceva greşit. Întotdeauna copilul tău e cel mai frumos, cel mai bun, nimic nu este în neregulă, bine, probabil şi pentru a justifica banii pe care îi dai în fiecare lună”, a explicat ea, care plăteşte câte 330 de euro pe lună pentru şcolarizarea copilului într-o grădiniţă privată. În prezent, există 206 unităţi preuniversitare private de învăţământ doar în Capitală, unde numai în anul şcolar 2018-2019 au fost înscrişi circa 5.740 de copii. Violeta Daria, purtător de cuvânt al ARACIP (Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Preuniversitar), spune că viitorul grădiniţelor private nu este pus în pericol de sistemul privat, ba chiar el poate fi îmbunătăţit de acesta. „Cele două tipuri de grădiniţe vor coexista, la fel ca şi până acum. Nu există indicii care să ne conducă spre ideea că s-ar schimba ceva din acest punct de vedere. În altă ordine de idei, grădiniţele particulare funcţionează deja într-un mediu concurenţial şi ţin cont din ce în ce mai mult de solicitările beneficiarilor. Acest lucru ar putea să aibă influenţă şi asupra grădiniţelor de stat”, a spus Violeta Daria. Peste 670.000 de copii învaţă în prezent în grădiniţele de stat şi private, numărul acestora fiind cu câteva zeci de mii mai mare decât în urmă cu 10 ani. Printre cele mai scumpe grădiniţe din Bucureşti se numără grădiniţa British School of Bucharest, unde taxa pentru un an şcolar ajunge la 15.900 de euro, sumă la care se adaugă taxa de înscriere de 700 de euro. Taxa de şcolarizare acoperă cheltuielile pentru activităţile after school, gustările din timpul zilei sau cele cu asigurările de sănătate. Totuşi, în această sumă nu sunt incluse cheltuielile cu achiziţionarea uniformei, transportul sau masa copiilor. Un alt exemplu este grădiniţa din cadrul American International School of Bucharest, unde taxa anuală este de 13.300 de euro, la care se adaugă taxa de înscriere şi taxa de înregistrare, în valoare totală de 1.000 de euro. În cadrul acestei grădiniţe, copiii iau lecţii de pian şi alte instrumente de două ori pe săptămână, participă la activităţi de gătit, beneficiază de un program de dezvoltare a limbajului şi de un curs introductiv în matematică. Costul anual al unei grădiniţe private este foarte apropiat de taxa pentru un program de Master of Business Administration (MBA) oferit la nivel local. Preţul mediu al programelor de MBA este de 10.000 de euro, pentru doi ani de studiu, în medie. În cadrul International School of Bucharest (ISB), o instituţie particulară fondată în 1996 de către grupul Lumina, instituţie de învățământ finanţată de oameni de afaceri turci, taxa anuală este de 5.450 de euro. ISB cuprinde o grădiniţă, o şcoală primară şi o şcoală gimnazială, iar predarea se face după sistemul de învăţământ britanic. „Predarea la grădiniţă se face numai în limba engleză, iar copiii au vârste cuprinse între 3 şi 5 ani. Le este mult mai uşor să înveţe limba străină la această vârstă, când atrag informaţiile precum un burete”, spune Keith Jackson, director adjunct în cadrul ISB. Cu aproximativ 60 de copii înscrişi şi cu 10 angajaţi, cea mai scumpă gradiniţă privată din Bucureşti oferă programe pentru deprinderi lingvistice de vorbire şi de ascultare în limba engleză. De asemenea, copiii pot dobândi o bază primară de cunoştinţe în matematică, întrucât în cadrul instituţiei se desfăşoară activităţi practice pentru folosirea şi înțelegerea limbajului matematic. Taxa de înscriere la grădiniţă este de 300 de euro. Taxa anuală standard este de 5.450 de euro, la care se pot adăuga, opţional, costuri ca taxa de transport (1.000 euro/an) sau masa copiilor (690 euro/an).

 

4.300 de euro pe an pentru program de 10 ore pe zi

O altă instituţie aflată în topul celor mai scumpe grădiniţe private din Capitală este Hermann Oberth, o grădiniţă unde predarea se face exclusiv în germană sau în sistem bilingv româno-german, contra unei taxe de 4.320 de euro pe an pentru un program prelungit de zece ore. „Predarea se face în germană, iar cadrele didactice sunt recrutate din ţară, în special din vestul ţării, pentru că aceşti educatori au terminat şi licee cu secţii în limba germană”, a precizat Alexandra Mohaci, educatoare în cadrul grădiniţei Hermann Oberth, în care sunt înscrişi momentan 30 de copii. Şi profesorii-educatori care lucrează la grădiniţa Die Biene Maja sunt aduşi din Sibiu şi primesc, pe lângă salariu, cazare şi masă. Cu o taxă anuală de 4.140 de euro pentru un program de 10 ore pe zi, Die Biene Maja, înfiinţată în luna noiembrie a anului 2007, are momentan 33 de copii înscrişi. „Educatorii din cadrul grădiniţei vorbesc limba germană la nivel de limbă maternă. Facem predarea în limba germană pentru că e greu să începi să înveţi această limbă mai târziu”, a precizat Despina Hoinaru, managerul grădiniţei Die Biene Maja. În Bucureşti, există 148 de grădiniţe de stat şi 128 de grădiniţe private autorizate. Problema locurilor din grădiniţe a fost o constantă a ultimilor ani, numărul acestora fiind insuficient pentru nevoile pieţei.

În condiţiile în care numărul copiilor care ar trebui să meargă la grădiniţă este de aproximativ 55.000, dacă în Bucureşti ar exista doar cele 148 de grădiniţe de stat, o grădiniţă ar trebui să cuprindă peste 370 de copii. În medie, într-o grădiniţă de stat învaţă 140 de copii. „Numărul grădiniţelor particulare a crescut foarte mult, pentru că există o presiune venită din partea părinţilor. Cu toate acestea, estimăm că aproape 7.000 de copii au rămas fără locuri în grădiniţe în acest an. Preţul nu este un indicator de calitate, însă cele mai multe grădiniţe particulare oferă condiţii bune”, spune Ramona Coman, inspector pentru învăţământul particular în cadrul Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB). Ea a mai precizat că, momentan, în grădiniţele particulare din București sunt cuprinşi aproximativ 5.000 de copii. Ea precizează că taxele practicate de grădiniţele private se justifică prin faptul că au cheltuieli foarte mari: cele mai multe funcţionează în vile închiriate, au un sistem de salarizare diferenţiat (educatoarele sunt plătite dublu faţă de cele care lucrează la stat), un număr mai mare de cadre didactice la un număr mai mic de copii, iar copiii folosesc acel spaţiu întreaga zi.

„Sistemul particular de educaţie aduce bani, însă numai părinţii pot să decidă dacă aceşti bani se justifică sau nu, pentru că e greu de cuantificat. Contează ceea ce fac copiii la grădiniţă”, a precizat Marian Banu, purtător de cuvânt în cadrul ISMB.

 

Beneficiile grădiniţelor private

Unul dintre principalele beneficii ale grădinițelor private față de cele de stat îl reprezintă numărul de copii dintr-o grupă, care este jumătate din cel dintr-o grădiniță de stat, unde educatorii lucrează cu până la 30 de copii o dată. Un alt avantaj este dat și de activitățile opționale precum balet, teatru, canto, karate sau înot, care nu se întâlnesc în rândul activităților desfășurate de grădinițele de stat. Dificultățile de pe piața financiară nu au ocolit nici formele de învățământ privat. „Acum, din cauza crizei financiare, au plecat doi copii, pentru că unul dintre părinţi şi-a pierdut locul de muncă”, a precizat Nicoleta Teodorescu, administratorul grădiniţei private J&N Lumea Piticilor, care activează de doi ani pe piaţă şi care are înscrişi momentan 16 copii. Taxa de şcolarizare pentru o lună, în condiţiile unui program scurt, este de 140 de euro în cadrul J&N Lumea Piticilor, ceea ce înseamnă că taxa anuală ajunge la 1.680 de euro. Şi la grădiniţa Noel, care este prezentă de trei ani pe piaţa locală, programul educaţional include ca activităţi opţionale dansul sportiv, karate, pian, pictură, origami, dar şi alte activităţi extraşcolare, cum sunt vizionările de spectacole de teatru sau circ, excursii sau serbări organizate. Şi educatorii care vin să lucreze la grădiniţe particulare au parte de salarii mai mari decât la stat, însă şi responsabilităţile sunt mai mari. „Salariul unui educator dintr-o grădiniţă particulară depăşeşte 1.500 de lei, dar volumul de muncă este mai mare”, a menţionat Gabriela Pavel, directorul grădiniţei Winnie, care are o taxă anuală de 3.420 de euro. Salariul unui profesor-educator la o grădiniţă particulară este dublu faţă de cel câştigat la o grădiniţă de stat, unde venitul lunar pentru un educator fără experienţă este de 700-800 de lei. „Să-ţi deschizi o afacere în domeniul grădiniţelor nu este rentabil, însă dacă faci asta din pasiune merită”, a mai adăugat Nicoleta Teodorescu, care a apreciat că investiţiile necesare pentru deschiderea unei grădiniţe particulare pot ajunge la 500.000 de euro.

Cu toate acestea, în ultimul timp au crescut solicitările pentru grupele mini, unde sunt înscrişi copii cu vârste între 2 şi 3 ani. „Avantajul nostru este că acceptăm copii de la o vârstă fragedă, iar pe perioada verii se observă o creştere a numărului de copii, pentru că grădiniţele de stat au vacanţă”, a precizat Paula Luca, educator în cadrul grădiniţei Smart Kids.

Citeşte mai multe despre:   gradinite,   bucuresti,   stat,   privat

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 




Un judecător CCR consideră că legea arborării drapelului pe instituțiile publice este neconstituțională

Un judecător CCR consideră că legea arborării drapelului pe instituțiile publice este neconstituțională
Galerie Foto Curtea Constituțională a făcut publică, la sfârșitul săptămânii trecute, motivarea deciziei prin care a respins excepția de neconstituționalitate ridicată de primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, cu pri...

Doliu în lumea muzicii! A fost răpus de coronavirus

Doliu în lumea muzicii! A fost răpus de coronavirus
Joe Diffie, un cântăreț de muzică country, care a avut succes în anii 90, a murit duminică din cauza complicațiilor provocate de coronavirus, anunțul a fost făcut agentul său într-un comunicat...

Bilanţ coronavirus în România: 1.815 pacienţi infectaţi, 206 vindecaţi, 52 internați la ATI

Bilanţ coronavirus în România: 1.815 pacienţi infectaţi, 206 vindecaţi, 52 internați la ATI
1.815 cazuri de infectare cu noul coronavirus au fost înregistrate la ora 20.00 în România, a anunțat secretarul de stat Raed Arafat. 206 români au fost declarați vindecați, iar 52 sunt internați în secţiile de...

Arafat: Pacienții nu pot fi refuzați; medicii obligați să accepte detașarea

Arafat: Pacienții nu pot fi refuzați; medicii obligați să accepte detașarea
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a declarat, duminică seara, că refuzul de internare a unui pacient care are nevoie de îngrijiri medicale cade sub incidență penală, acesta...

Vela: Dezinfectant la intrarea în blocuri și spații de cazare pentru medici

Vela: Dezinfectant la intrarea în blocuri și spații de cazare pentru medici
Autoritățile publice vor monta dispozitive cu dezinfectant la intrarea în blocuri și vor dezinfecta scările și lifturile, pentru a încerca să oprească răspândirea cu noul coronavirus, a declarat, duminică, mi...

Încă un român mort din cauza coronavirusului. Bilanţul urcă la 43 de morți. 1815 persoane infectate

Încă un român mort din cauza coronavirusului. Bilanţul urcă la 43 de morți. 1815 persoane infectate
Un bărbat de 72 de ani, din județul Arad, a murit din cauza coronavirusului, a anunțat, duminică, Grupul de Comunicare Strategică. Potrivit GCS, bărbatului de 72 de ani i-au fost recoltate probe în data de 26...

Preţurile la energie, gaze, căldură și carburanți au fost plafonate

Preţurile la energie, gaze, căldură și carburanți au fost plafonate
Marcel Vela a anunțat plafonarea prețurilor la energie, gaze și carburanți, prezentând Ordonanța militară nr.4, la sdiul MAI. "O dată cu publicarea ordonanţei militare în M.Of., în perioada stării de...

Vela: Cei care încalcă izolarea intră direct în carantină și plătesc cheltuielile

Vela: Cei care încalcă izolarea intră direct în carantină și plătesc cheltuielile
Ministrul de Interne, Marcel Vela, a anunțat, duminică seara, faptul că românii care nu vor respecta condițiile izolării la domiciliu vor intra direct în carantină și vor suporta cheltuielile. Vela a spus...

Noi condiţii de deplasare pentru cei peste 65 de ani

Noi condiţii de deplasare pentru cei peste 65 de ani
Ministrul de Interne Marcel Vela a anunțat, duminică, faptul că măsurile de izolare pentru persoanele cu vârstă peste 65 de ani vor fi mai permisive, dacă au nevoi medicale sau dacă trebuie să iasă din case...

Firea trage un nou semnal privind poluarea în București: Niște arderi, niște fum, niște păcură

Firea trage un nou semnal privind poluarea în București: Niște arderi, niște fum, niște păcură
Primarul Capitalei, Gabriela Firea, trage un nou semnal privind poluarea din București și cere explicații publice Ministerului Mediului și Ministerului Economiei cu privire la posibile arderi de păcură la CET...

Cum s-a infectat tânăra din Botoşani moartă de COVID-19

Cum s-a infectat tânăra din Botoşani moartă de COVID-19
Tânăra de 27 de ani care a murit duminică la Spitalul de Boli Infecțioase din Iași era diabetică, făcea insulină de câteva ori pe zi, iar în urmă cu două săptămâni fusese la înmormântarea mamei, unde...

Alți 756 de italieni au murit în ultimele 24 de ore din cauza coronavirusului

Alți 756 de italieni au murit în ultimele 24 de ore din cauza coronavirusului
Un număr de 3.815 italieni au fost confirmați cu noul coronavirus în ultimele 24 de ore, iar 756 de oameni au murit, scrie La stampa. În total au murit în Italia 10.779 persoane de la debutul pandemiei. Doar...

Prognoza METEO pentru 30 , 31, 1 și 2 aprilie 2020: Cer noros

Prognoza METEO pentru 30 , 31, 1 și 2 aprilie 2020: Cer noros
Vremea se va rãci accentuat în vestul, nordul şi centrul ţãrii, unde valorile termice se vor situa sub mediile multianuale, iar în rest va fi în continuare cald pentru aceastã datã. Vântul va prezenta...

Încă două decese au fost înregistrate în România din cauza COVID-19. Bilanțul a ajuns la 42 de morți

Încă două decese au fost înregistrate în România din cauza COVID-19. Bilanțul a ajuns la 42 de morți
Încă două decese au fost înregistrate azi în rândul pacienților confirmați cu noul coronavirus. Este este vorba de o femeie, în vârstă de 75 de ani, și de un bărbat, în vârstă de 82...

Preşedintele Belarusului a participat la un meci de hochei, în plină pandemie de coronavirus

Preşedintele Belarusului a participat la un meci de hochei, în plină pandemie de coronavirus
Aleksandr Lukaşenko, preşedintele Belarusului, a participat la un meci de hochei, în plină pandemie de coronavirus. „Nu există niciun virus aici”, a afirmat Lukaşenko. Belarus este una dintre puţinele ţări...
Serviciul de email marketing furnizat de