Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Zeci de mii de porci au fost sacrificaţi în ultimul timp în încercarea de a stăvili răspândirea pestei porcine africane. În lipsa capacităţilor de incinerare, s-a trecut la utilizarea pe scară largă a unei metode empirice de eliminare a deşeurilor veterinare rezultate. Mai precis, porcii ucişi sunt îngropaţi. Chiar dacă se utilizează varul pentru dezinfectarea locului, în multe cazuri, prin această metodă, autorităţile sanitar-veterinar nu fac altceva decât să contamineze pânza freatică.
Au trecut două luni de când autorităţile se luptă cu eradicarea virusului pestei porcine (PPA). Până acum au fost depistate 547 de focare de epidemie în 98 de localităţi, iar zeci de mii de porci au fost ucişi. Cum doar o mică parte din animale sunt incinerate, restul ajung direct în groapă. Deşi îngroparea animalelor nu este ilegală în astfel de cazuri, procedura trebuie să respecte o serie de reguli. Groapa să aibă o adâncime de minimum patru metri, iar pânza freatică să se afle la o adâncime de opt metri. Acest ultim aspect este greu de respectat, având în vedere că în multe zone primul strat al pânzei freatice se află mult mai sus, la 3-5 metri, spune Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA).
ANSVSA prinsă, din nou, pe picior greşit
România nu are capacitatea de a incinera cadavrele animalelor în această situaţie de forţă majoră pentru că problema a fost neglijată de către Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), susţine preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Şişeşti” (ASAS), Valeriu Tabără.
De exemplu, la un combinat cu 10.000 de capete nu se poate ca eliminarea să se facă într-un interval de maximum 48 de ore în lipsa unei capacităţi adecvate de incinerare. „ Acum, în multe cazuri cadavrele sunt arse şi îngropate, dar există şi multe cazuri în care sunt îngropate direct. Nu este în regulă pentru că virusul mai rezistă. Prin descompunerea animalului, lichidele rezultate se duc la primul strat al pânzei freatice”, avertizează preşedintele ASAS. ”În perioada 1996-1998 şi chiar după anul 2000, s-a mers pe ideea creării unor zone centralizate de incinerare, iar ele nu sunt la capacitatea reclamată de situaţia de criză pe care o avem acum. Nici la ferme incineratoarele nu sunt dimensionate pentru a face faţă situaţiei de acum”, ne-a declarat Valeriu Tabără.
Academia, ignorată de autorităţi
ANSVSA a fost avertizată de acum un an de zile despre pericolul apariţiei pestei porcine, dar nu s-a mişcat bine deloc, lăsând, în general, totul în seama Ministerului Agriculturii, după cum afirmă Valeriu Tabără, cu toate că acesta nu are atribuţii în domeniu. „Am trimis un punct de vedere nesolicitat la sfârşitul lunii aprilie, iar acum ne pregătim să trimitem un punct de vedere, tot nesolicitat, premierului. Am făcut propuneri la Ministerul Cercetării să repartizeze teme de cercetare în acest domeniu care să vină cu soluţii, dar nimeni nu a fost interesat”, ne-a mai declarat preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Şişeşti”.
Trebuie să dezvoltăm prevenţia, dar la noi s-au blocat toate aceste cercetări. În alte părţi s-au dat bani cu găleata, dar pentru cercetare nu sunt bani. Toată lumea ocoleşte aceste probleme.
Valeriu Tabără, preşedintele ASAS
Un singur medic veterinar în Deltă
Că ANSVSA nu şi-a făcut datoria, deşi fusese avertizată de acum un an de către Comisia Europeană că există riscul izbucnirii unei epidemii de pestă porcină, spune şi Dragoş Frumosu, preşedintele FSIA, el cerând şi demisia preşedintelui acestei instituţii. Mai mult, reprezentantul sindicatelor din industria alimentară susţine că în ciuda avertismentului, ANSVSA are un singur medic veterinar angajat în Delta Dunării, deşi conducerea instituţiei susţine că sunt şase, dar restul pot lucra pentru ANSVSA doar dacă se încheie contracte cu ei.
