Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După introducerea obligativității utilizării Dosarului Electronic de Sănătate (DES), în urmă cu șase luni, numărul dosarelor a crescut de la circa 6 milioane la peste 10,5 milioane, a declarat ieri preşedintele CNAS, Marian Burcea. Totodată, a crescut și numărul instituțiilor medicale conectate la DES, ajungându-se în prezent la peste 11.200. Dintre acestea, peste 10.200 sunt cabinete de medicină de familie și 374 sunt spitale.
“În acelaşi interval de timp (6 luni - n.n.), s-au transmis şi s-au stocat în sistemul DES peste 135 de milioane de documente medicale de diverse tipuri şi s-au înregistrat peste 60.000 de consultări ale sumarului de urgenţă. Peste 23.000 de medici au contribuit cu informaţii la dosarele electronice de sănătate”, a afirmat Marian Burcea, prezent la simpozionul “E-health. Dosarul Electronic de Sănătate”.
Președintele CNAS a mai precizat că, în continuare, este contestată obligativitatea constituirii DES şi a transmiterii datelor medicale către acest sistem informatic și că înţelege și preocuparea asociaţiilor de pacienţi privind confidenţialitatea acestor informații. El a dat, însă, asigurări că acest sistem informatic este construit cu respectarea “celor mai înalte standarde de securitate din domeniu”.
Probleme de etică și confidențialitate
Reprezentanții Ministerului Sănătății recunosc că sistemul DES, una dintre cele patru componente ale Platformei Informatice a Asigurărior de Sănătate (PIAS), ridică probleme majore, însă spun că acestea ar trebui “compatibilizate”.
“Acest dosar electronic al pacientului, parte a programului E-Health, ridică probleme majore care trebuie compatibilizate sau puse în echilibru, de fapt. Una este latura etică - cea de apărare şi păstrare a drepturilor pacientului privind dreptul la confidenţialitate, la intimitate, la păstrarea datelor medicale şi, pe de altă parte, este latura strict profesională medicală al cărui beneficiar este tot pacientul şi care trece prin mâna medicului curant sau consultant şi care are datoria de a păstra secretul medical pe care îl află de la pacient, fie direct, fie prin accesarea acestui DES”, a explicat Petru Armean, consilierul ministrului Sănătăţii. Acesta susține că dosarul este în beneficiul pacientului, deoarece poate fi tratat rapid în urgenţă prin accesarea datelor sale medicale stocate în acest sistem, dar aduce și o “eficienţă economică a cazului”, având în vedere că medicii au posibilitatea de a utiliza datele medicale recente, fără a mai cere repetarea lor.
La scurt timp după ce DES a devenit obligatoriu, atât Colegiul Medicilor din România, cât și organizațiile de pacienți au contestat măsura luată în grabă de Guvernul tehnocrat, precizând că, în felul în care este construit, acesta creează premisele unor derapaje etice fără precedent în sistemul sanitar. Pacienţii nu pot refuza constituirea acestui dosar care conţine toate informaţiile importante și sensibile despre sănătatea lor (cum ar fi, spre exemplu: tulburări psihice, infectarea cu HIV, abuzul de substanțe interzise, boli cu transmitere sexuală), indiferent dacă sunt asigurați în sistemul public de sănătate sau nu.
Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională a României în legătură cu DES, la finalul anului trecut. În excepţia de neconstituţionalitate formulată, instituţia a arătat că noile dispoziţii legale au “un grad mare de generalitate, deşi legiferează într-un domeniu atât de sensibil precum datele personale de natură medicală” și nu stabileşte criterii obiective în privinţa celor care pot accesa aceste date ale pacienţilor.
Dosarul Electronic de Sănătate a început să fie folosit de mai bine de doi ani, însă din data de 12 noiembrie 2016 a devenit obligatoriu fără o consultare a părților implicate: medicii și pacienții.
