x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Social Învățământul profesional – altă poveste de succes a Capitalei

Învățământul profesional – altă poveste de succes a Capitalei

de Narcis Popescu    |    19 Dec 2019   •   09:27
Învățământul profesional – altă poveste de succes a Capitalei

Sistemele de învățământ și formare profesională ale Bucureștiului își verifică calitatea atinsă în ultimii ani, servind drept modele rezonabile de reușită în aceste domenii, iar cotele de eficiență la care au ajuns indicatorii de performanță ai învățământului profesional din București ne arată că nimic nu este imposibil. Avântul cunoscut în ultimii 2 ani de această zonă a sporit numărul tinerilor atrași de o astfel de carieră, iar rata de angajare după absolvire depășește și cele mai optimiste așteptări.

 

Ultimii 2 ani au reprezentat un exemplu de real succes și de dezvoltare a sistemul de învățământ profesional din București, fapt care are la bază implicarea foarte serioasă a autorităților municipale.  Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti a inițiat în colaborare cu autoritățile de resort, printre care Autoritatea Națională pentru Formare Profesională în Sistem Dual, o inițiativă de activare a unui nou program școlar pentru acest eveniment. Demararea acestui proiect a avut loc în finalul anului 2018, când la Colegiul Tehnic ”Mihai Bravu” a fost tăiată panglica întregului proiect. Prof. Ioana Mihaela Neacşu, inspectorul şcolar general al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, care a anunțat că oferta de stat conține nu mai puțin de 54 de clase de învăţământ profesional, precum şi 19 clase profesionale în învăţământul special şi 8 clase în sistem privat. Este o dublare a ofertei faţă de anul şcolar în curs, pentru că în anul anterior existau 24 de clase de învăţământ profesional şi 10 de învăţământ profesional dual. „În condiţiile în care agenţii economici semnalează o mare lipsă de forţă de muncă calificat, este datoria şcolilor din Bucureşti să mărească cifra de şcolarizare pentru formare profesională”, a subliniat prof. Ioana Mihaela Neacşu, accentuând că „oferta educaţională la nivelul Bucureștiului este impulsionată și susţinută de agenţi economici eficienți şi răspunde unor necesităţi concrete ale economiei”. Pentru formare profesională conform ofertei prezentate la demararea acestor inițiative existau parteneriate cu 27 de agenţi economici, în prezent, la ultima măsurătoare există, mai bine de 40 de agenți aconomici atrași în acest sistem. Reprezentanții Autorității Naționale pentru Formare Profesională din România aduc aminte că arhitectul noilor politici aplicate în zona sistemului de învățământ profsional din București este nimeni alturl decât Victor Fedorca, un individ a cărui imagine poate fi identificată cu povestea de succes a învățământului profesional din București, care a devenit atractiv și pentru străini. Există cazuri ale lucrătorilor străini din țara noastră care își îndreaptă copiii spre învățământul de succes din București, impresionați de gradul de predictibilitate ridicat pe care îl dezvăluie spectrul reușitei în domeniul școlilor profesionale din București. Eficientizarea învățământului profesional din București punctează și la capitolul atragerii categoriilor de viitori mentori de la catedrele sau din atelierele instituțiilor. Tot mai mulți absolvenți din sistemul profesional iau în calcul posibilitatea de a se orienta, după ani de experiență în teren, spre a educa noile generații. Această tendință își are originile în 2012 și s-a rafinat trepat în gândul celor care interacționează cu acest domeniu. „Agenţii economici au prevăzuţi în bugetele lor bani pentru bursa profesională a elevilor şi pentru alte cheltuieli, investesc în elevi prin asigurarea pregătirii practice pe durata celor 3 ani de şcoală, unitatea de învăţământ asigurând partea de cultură generală. Agenţii economici se ocupă zi de zi de formarea elevilor, iar la absolvire locul de muncă este asigurat”. La rândul său, vicepreședintele uneia dintre federațiile sindicale de părinți din București, Claudiu Voicu a opinat recent că este necesară „conştientizarea părinţilor asupra acestei posibilităţi foarte bune de formare profesională”, încurajat de progresul tot mai sigur și constant al acestui domeniu. Autoritățile municipale și-au reafirmat susţinerea deplină a administraţiei publice locale pentru formarea profesională a tinerilor ca de altfel pentru întregul sistem educaţional din sector. „La baza oricărui business stă forţa de muncă calificată”, este unul dintre principiile fundamentale ale noilor direcții din învățământul profesional din București, deviză cu care prof. Victor Stelian Fedorca și-a început lucrarea în această zonă, încununată de succes și de apreciere.  Liceele din Capitală tind să își dubleze numărul de clase de la învățământul profesional și profesional-dual în anul școlar 2020-2021, a anunțat Ioana Dumitru, inspector școlar București.  ”Noi pentru anul școlar în curs avem un procent pentru învățământul profesional și profesional dual de 7,5%, iar pentru anul școlar următor am solicitat aproximativ 15%. Această cifră reprezintă oferta agregată a tuturor unităților de învățământ tehnic din București pentru anul școlar viitor, pornind de la parteneriatele pe care le-am semnat cu agenții economici, resursele disponibile pentru organizarea acestei forme de învățământ și, nu în ultimul rând, corelat cu procentul de elevi care în anul școlar precedent la evaluarea națională, au luat medii sub 5 la acest examen”, a spus mai  Ioana Dumitru, la o conferință derulată la Primăria Municipiului București, la începutul lunii decembrie.  Potrivit datelor statistice la admiterea de la liceu de anul trecut, aproximativ 9% din elevii din Capitală au luat sub nota 5. ”Noi am reflectat și am găsit că un procent de 14-15% alocat învățământului profesional și dual pentru anul viitor se corelează foarte bine cu această cifră de la evaluarea națională. Deci, practic, noi la București, am solicitat alte clase de învățământ profesional și profesional dual. Și sunt convinsă că vom avea”, a mai spus Ioana Dumitru. ”Eu sper din toată inima ca aceste clase să se completeze, pentru că și în anul școlar precedent noi am propus ceva mai multe clase decât cele care funcționează actualmente, însă au existat clase nerealizate la data de 1 septembrie, pentru că opțiunile părinților nu se îndreaptă neapărat spre acest domeniu de formare profesională și calificare într-o meserie”, ne-a declarat recent inspectoarea.

 

Sindicatele sunt mulțumite de sistemul de învățământ profesional 

Sindicaliștii din București se declară și ei mulțumiți de acțiunile Ministerului Educației Naționale și ale municipalității, din ultimii ani care au transformat învățământul din București, la nivel profesional, într-un mod substanțial. ”Un număr tot mai mare de clase din învățământul liceal fac conversia în clase de școală profesională – peste 500 la nivel național. ”Numai în municipiul București, numărul acestor clase supuse procesului de transformare ar fi de peste 170, ceea ce reprezintă 47% din totalul claselor de început de nivel liceal și profesional”, se arată într-o scrisoare trimisă de sindicate Ministerului Educației în vara acestui an. Sindicatele susțin că nu contestă necesitatea existenței unui număr mai mare de clase de învățământ profesional și profesional dual. Însă, această „transformare” din teoretic și tehnologic în profesional ar trebui realizată în condiții de legalitate și la momentul oportun, mai consideră reprezentanții federației. În aceeași scrisoare, sindicaliștii arată că există resursă umană calificată pentru a acoperi toate clasele de învățământ profesional nou înființate. În plus, potrivit lor, există acorduri/parteneriate încheiate cu agenți economici, care să susțină respectivele clase de învățământ profesional și, în multe situații, există agenți economici interesați sau dispuși să primeasca elevi la practică.

 

Sectorul 3 – un exemplu pozitiv

Sectorul 3 al Capitalei se erijează într-unul dintre exemplele fruntașe ale orașului, iar reperul este dat de numărul de elevi care au optat pentru înscriere în sistemul de învățământ profesional în vara și toamna acestui an, adunând peste 50% din totalul elevilor care au optat pentru clasele de învățământ profesional în București. Elevii au decis în cele din urmă să dea curs programelor derulate de Primărie, care alături de operatori economici de top, deschid șansele unor cariere de succes pentru tinerii din aceste segmente profesionale. ”Concret, în liceele din Sectorul 3, elevii dispun în sfârșit de șansa de a învăța o meserie pe care au ales-o, iar această situație contribuie semnificativ la creșterea numărului specialiștilor în diferite domenii în care astăzi se găsește cu greutate forță de muncă specializată”, spune Alexandra Mărăcine, specialist în resurse umane și în psihologie organizațională. ”Dacă analizăm tendința ultimului val care s-a îndreptat spre învățământul profesional în București, observăm că meseriile cele mai căutate și vizate sunt cele de bucătar, ospătar, mecanic auto, instalator de instalații tehnico sanitare și de gaze sau lucrător hotelier”, adaugă Alexandra Mărăcine. Potrivit Autorității Naționale pentru Formarea Profesională sunt vizați de dezvoltarea acestui tip de învățământ, iar angrenarea acestora în sistem influențează direct deficitul de forță de muncă din țară, venind ca o mană cerească în sprijinul angajatorilor din Românnia care au întâmpinat și dificultăți în trecut în ocuparea posturilor vacante, potrivit studiilor din ultimii ani.

 

Parteneriatele cu marile companii, cheia succesului

Potrivit angajatorilor, cauzele care mai generează în prezent dificultăți în identificarea tinerilor potriviți pentru posturile vacante constau în numărul insuficient de candidați disponibili pe piață la nivelul întregii Uniuni Europene, iar România și-a îmbunătățit condiția, datorită investițiilor din acest domeniu, o altă cauză e determinată de lipsa de cunoștințe profesionale specifice (așa-numitele hard skills), (22%), și lipsa experienței necesare pentru postul vizat (16%). Din această pricină, măsurile guvernamentale și municipale din ultimii ani, au fost corelate pentru a putea evita un eventual deficit de forță de muncă în 2021, situație care este într-un curs optimist de evoluție. În acest sens, primăriile de sector ale Capitalei, dezvoltă în continuare programele de formare profesională. Astfel, prin acese procese de formare profesională sunt implicați, prin parteneriatele public-private, toți factorii care sunt interesați de forța de muncă calificată după standardele actualizate prin partajarea și asumarea responsabilităților specifice. Cu alte cuvinte, prin învățământul profesional în sistem dual, agenții economici devin frunizori de formare profesională, parteneri de practică și potențiali angajatori ai absolvenților.

 

Beneficiile elevilor implicați în program Primăriei Municipiului București:

 

Pentru elevi, învățământul dual oferă un pachet de beneficii cum ar fi:

 

- cazarea, masa și transportul sunt decontate;

- o diplomă recunoscută la nivel european;

- prioritate la angajare după absolvire, direct la operatorul economic care a format elevul;

- garanția unui act educațional de calitate, asumat de către colegiu/liceu, operatorul economic și autoritatea locală;

- o bursă lunară care poate ajunge până la 900 de lei;

- posibilitatea de a învăța o meserie direct de la profesioniști pentru dezvoltarea atât din punct de vedere professional, cât și academic. Practica este coordonată și se face direct la operatorul economic, sub stricta supraveghere a unui tutore desemnat de către companie;

 

Avantajele companiilor

 

Toți agenții economici implicați au posibilitatea de a-și selecta elevii și de a-i pregăti în

conformitate cu propriile nevoi și proceduri;

Facilități fiscale acordate de statul român prin acordul de parteneriat;

Reducerea gradului de mobilitate a resursei umane;

Eliminarea timpului de adaptare a viitorului angajat la locul de munca.

 

Învățământul profesional, o șansă sigură pentru viitor 

Școlile de acest tip dau de multe ori șanse sigure de angajare și nu de puține ori pe un salariu peste remunerarea tinerilor specialiști cu studii superioae. Este unul din argumentele care i-a ademenit pe actualii elevi, dar și motivația în plus pe care le-o oferă absolvenților de gimnazii. Ca să pară și mai convingători, managerii operatorilor economici scot în față opțiunea învățământului dual, pusă în practică la tot mai multe instituții - ceea ce înseamnă că școala își asumă instruirea teoretică, urmând ca elevii să deprindă meseria în cadrul unor întreprinderi partenere. Florentina Cernat, elevă a Colegiului Tehnic Grivița că ales meseria de controlor-casier și spune ea, primul an de studiu i-a întărit și mai mult alegerea: ”În acest loc avem șansa învățăm foarte multe lucruri pe care noi până acum nu le-am știut. Mi-a plăcut foarte mult că intru în contact cu cumpărătorul. Cred că ceea ce i-ar determina și pe alți tineri să meargă spre învățământul profesional este să afle că în doi ani tu poți să devii un bun specialist, adică nu trebuie să pierzi mulți ani din viață ca să devii un bun specialist”, ne spune ea care adaugă că este nevoie de promovarea învățământului profesional, ”pentru că nu toți au posibilitatea să plece pe la colegii, licee, universități și învățămâtul profesională e o bună alegere. Mulți când aud că înveți la o școală profesională, li se pare ceva absurd, dar asta, de fapt, este foarte bine.” Aceste lucruri sunt susținute nu doar de elevii implicați în învățământul de sumar, dar și de dascălii bucureșteni care susțin că ani la rând s-a cultivat o atitudine preconcepută faţă de tipurile de învățământ profesional. Prin urmare, unele meserii au rămas în umbră iar multe școli nu au reușit să adune suficienți elevi. De câțiva ani însă, cu sprijinul autorităților, școlile de meserii și-au revizuit oferta educațională, au adaptat programele la cerințele de pe piața muncii. Concomitent, unele instituții s-au transformat în Centre de Excelență, dotate cu laboratoare și ateliere pentru instruirea practică.

 

Programul de promovare a patrimoniului turistic „Destination: Bucharest” este desfăşurat de Primăria Municipiului Bucureşti prin Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic.

 

×