Lecții de croitorie. Medicii de familie, învățați să-și croiască măști

În plină pandemie, medicii de familie s-au trezit „cu mâinile goale” în prima liniei a luptei cu COVID-19. Deși autoritățile sfătuiesc pacienții să se adreseze mai întâi cabinelelor de medicină primară, doctorii spun că nu au măști de protecție, halate de unică utilizare sau dezinfectanți. În așteptarea unui ajutor din partea Guvernului României, aceștia încearcă să se gospodărească singuri. Astfel, Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF) a pus la dispoziția tuturor medicilor un scurt ghid cu instrucțiuni de confecționare artizanală a măștilor de protecție, ce cuprinde atât date despre gradul de filtrare oferit de fiecare material în parte, cât și lecții detaliate de croitorie. „Masca ne protejează în primul rând pacienţii” și este „mai bună decât nimic”, spun doctorii.

„În continuare, medicii de familie sunt în prima linie cu mâinile goale, chiar și la 5 zile după ce FNPMF a semnalat pentru prima oară public acest lucru!”, atenționează Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie, pe pagina de Facebook.

Reprezentanții FNPMF spun că află de la televizor câte lucruri cred unii invitați că trebuie să facă medicul de familie: „de la anchete epidemiologice la anchete sociale, de la supraveghere telefonică până la vizitare și chiar consultare a persoanelor aflate în izolare la domiciliu. De managementul riscului personalului medical din asistența medicală primară nu mai este interesat nimeni? Nu am auzit pe aceleași persoane să se întrebe și cine va mai trata pacienții pentru toate afecțiunile care nu sunt COVID-19, în perioada în care spitalele vor fi colmatate cu pacienți cu COVID-19. Sau ne gândim că restul bolilor vor face o pauză pe perioada pandemiei? Nu le-am auzit întrebându-se dacă medicii de familie au materiale personale de protecție - măști, viziere, halate de unică utilizare, dezinfectanți”.

Măști artizanale

În contextul acestei crizei acute de măşti ca metodă de protecţie, o soluţie este confecţionarea artizanală a unor măşti de bumbac cu un filtru improvizat, spun medicii, iar unul dintre aceștia a și încropit un ghid „bazat pe dovezi”, cu instrucțiuni, care poate fi găsit pe site-ul organizației (www.fnpmf.ro).

Potrivit ghidului, „masca propriu-zisă poate fi spălată la temperaturi înalte, sterilizată în autoclav, călcată cu fier de călcat cu jet de aburi foarte puternic”. De asemenea, poate fi băgată în soluţie dezinfectantă şi uscată.

Hârtia de aspirator, eficienţă de filtrare 86%

Materialele au fost testate în diverse studii, atât pentru capacitatea de filtrare, cât şi pentru capacitatea de respirare, și au diferite grade de eficiență. „În ordine: masca chirurgicală - 89%, prosop vase 2 straturi - 89%, hârtia de aspirator - 86%, prosop vase - 73%, bumbac amestec - 70%. În ordinea uşurinţei de respirare: masca chirurgicală – considerat normal, majoritatea materialelor strat unic – mai uşor, tricou bumbac 30% - mai greu, prosop vase 40%, prosop vase 2 straturi 100%, hârtie aspirator 90%”, se arată în ghidul amintit.

 „Măştile nu ne feresc 100% de infecţie, dar ne protejează pacienţii. În lipsa materialelor sanitare oficiale, o protecţie redusă e mai bună decât niciuna. Există măşti de bumbac (sau pot fi confecţionate) care au eficienţă nativă de 70%. Adăugarea unui filtru creşte eficienţa lor”, explică medicul care a realizat acest ghid pentru colegii săi. 

Tricouri de bumbac, prosoape de vase, feţe de pernă sau pungile de hârtie pentru aspiratoare sunt câteva dintre materialele care pot fi folosite pentru măștile artizanale. 

„Sunt mai bune decât nimic și sperăm să protejeze tot personalul cabinetului - medici de familie, asistenți medicali, registratori, îngrijitori - până când vom primi materialele de protecție personală adecvate promise de Guvernul României”, explică reprezentanții FNPMF.