Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Printr-o motivare devastatoare referitoare la respingerea unei excepții de neconstituționalitate, Curtea Constituțională îl face “praf” pe liderul grupului parlametar al PNL din Senat, Florin Cîțu, care a încercat, în urmă cu două luni, să blocheze activitatea unei comisii parlamentare de anchetă. Concret, Senatul a emis, în februarie, o Hotărâre prin care a mandatat Comisia Economică să ancheteze modul în care președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a decis să închidă o investigație, declanșată în anul 2008, cu privire la modul în care zece bănci comerciale au putut avea o înțelegere de tip cartel, pentru a manipula indicele Robor. Iar Florin Cîțu este de părere că declanșarea acestei anchete parlamentare este neconstituțională, printre altele, și din cauză că președintele Consiliului Concurenței este numit de președintele României, iar instituția în cauză este autonomă. Răspunsul CCR este unul zdrobitor: Parlamentul României exercită suveranitatea națională.
În data de 11 februarie 2019, Senatul României a adoptat Hotărârea nr. 4, prin care s-a decis încuviințarea desfășurării unei anchete parlamentare de către Comisia economică, industrii și servicii, privind o investigație efectuată de către Consiliul Concurenței, în 2008. Ancheta are drept scop analizarea și clarificarea aspectelor cuprinse în Raportul privind investigarea realizată de Consiliul Concurenței, dar mai ales a elementelor care au stat la baza întocmirii acestuia, precum și a modului în care Bogdan Chirițoiu a dispus, în 2013, închiderea acestei investigații. Concluziile anchetei parlamentare realizate de Comisia economică din Senat urmează a fi cuprinse într-un raport ce va fi prezentat Biroului Permanent.
Sesizare halucinantă la Curtea Constituțională
Ei, bine, la data de 10 mai 2019, liberalul Florin Cîțu, lider al grupului parlamentar al PNL din Senat, a sesizat Curtea Constituțională, cerând să constate că Hotărârea prin care a fost încuviințată această anchetă parlamentară este neconstituțională. În fond, Cîțu susține că instituția Consiliului Concurenței este o autoritate administrativă autonomă, iar că “numirea membrilor Plenului Consiliului Concurenței se realizează de către președintele României, la propunerea Colegiului Consultativ al Consiliului Concurenței, cu avizul Guvernului”.
Mai mult, în întâmpinarea sa, Florin Cîțu mai susține că respectivei Comisii parlamentare i s-a acordat misiunea de a desfășura o anchetă parlamentară cu privire la activități specifice Consiliului Concurenței și președintelui acestei instituții, “în condițiile în care Consiliul Concurenței este o autoritate distinctă de Guvernul României” și, ca urmare, “desfășurarea unei anchete parlamentare care să vizeze aceste chestiuni este contrară dispozițiilor constituționale”.
CCR: Autorul sesizării încearcă să anuleze prerogativele Parlamentului
Pe data de 26 iunie, CCR a emis Decizia nr. 416/2019, a cărei motivare a fost publicată, marți, în Monitorul Oficial al României. Conform acestei motivări, Curtea îi explică lui Florin Cîțu că “Parlamentul exercită suveranitatea națională” și că scopul anchetei parlamentare “nu este numai acela de a verifica doar aspecte care intră în competența autorităților publice aflate sub control parlamentar, ci, din contră, de a lămuri, de a clarifica împrejurările și cauzele în care s-au produs evenimentele supuse cercetării”.
Mai departe, CCR arată că Florin Cîțu, în calitate de autor al sesizării, “încearcă să acrediteze o lipsă de competență în cauză a Comisiei economice din Senat și o exceptare din sfera controlului parlamentar a activității Consiliului Concurenței”. “Instituția controlului parlamentar nu trebuie izolată de principiul constituțional al colaborării loiale între instituțiile și autoritățile statului și cel al loialității față de Constituție. Prin urmare, este evident că reprezentanții instituțiilor publice trebuie să colaboreze în realizarea anchetelor parlamentare”, mai arată Curtea Constituțională care, în final, a decis să respingă ca neîntemeiată sesizarea de neconstituționalitate formulată de Florin Cîțu, constatând că Hotărârea Senatului nr. 4 din 2019, privind încuviințarea desfășurării unei anchete parlamentare de către o Comisie permanentă este constituțională.
Zece bănci, anchetate pentru practici neconcurențiale. Investigația, oprită de Chirițoiu
Liberalul Florin Cîțu a încercat, astfel, să anihileze ancheta parlamentară care vizează modul în care președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a închis o investigație declanșată chiar de această instituție cu privire la zece bănci comerciale din România. Mai exact, în data de 23 mai 2013, Chirițoiu a emis Ordinul 260/2013, prin care a decis închiderea unei investigaţii deschise din oficiu, printr-un alt ordin al președintelui Consiliului Concurenței, cu numărul 420 din 2008, având ca obiect posibila încălcare a prevederilor articolului 5, alineat 1, din Legea Concurenței 21/1996 și a articolului 81, alineat 1, din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, de către întreprinderile active pe piața serviciilor bancare și interbancare din România.
Investigația a fost declanșată în contextul modificărilor înregistrate pe piața monetară interbancară din România, în perioada octombrie-noiembrie 2008, “sub forma creșterilor fără precedent a nivelului indicatorului de piață monetară Robor”. Iar aspectele analizate au avut în vedere “comportamentul băncilor contributoare în cadrul procedurii de stabilire a indicilor monetari de referință RoBid/ Robor, ceea ce ar fi putut conduce la posibile înțelegeri anticoncurențiale, interzise de Legea concureței și de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene”.
Băncile anchetate au fost BCR, BRD, CEC Bank, Unicredit Țiriac Bank, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank, ING Bank, Eximbank, RBS Bank și Bancpost. În 23 mai 2013, prin ordin al lui Bogdan Chirițoiu, această investigație a fost închisă.
Lecție de drept constituțional de la CCR pentru Florin Cîțu: “Parlamentul României exercită suveranitatea națională”
