Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Zeci de mii de români sunt diagnosticați, în fiecare an, cu un tip de cancer, afecțiune care poate da peste cap viața pacientului atât pe plan fizic, cât și psihic. În 2018, spre exemplu, au primit acest diagnostic 83.461 de români, potrivit Globocan. Statisticile arată, de asemenea, că numărul persoanelor care trăiesc cu această boală, a supraviețuitorilor, crește de la an la an. În acest context, ieri, cu ocazia Zilei Internaţionale a Supraviețuitorului de Cancer, a fost lansat, în limba română, un ghid prin care supraviețuitorii află cum pot reduce riscul de recidivă a bolii.
„Ratele de supraviețuire în cancer au crescut semnificativ în ultimele decenii, datorită progresului medicinei, depistării precoce și a îmbunătățirii managementului acestei afecțiuni. În același timp, a crescut și atenția acordată diferitelor aspecte ale supraviețuirii - bunăstare fizică, mentală, emoțională, socială, financiară și economică”, spune Lidia Kajanto, managerul Institutului Oncologic București (IOB), precizând că Ghidul Supraviețuitorului de Cancer - conceput de Societatea Europeană de Oncologie Medicală (ESMO) și Coaliţia Europeană a Pacienţilor cu Cancer (ECPC), în colaborare cu Societatea Internațională a Psiho-oncologilor (IPOS) - oferă suport și informații chiar în această zonă.
50% dintre supravieţuitori au nevoie de psiho-oncolog
Acest ghid de supraviețuire este „cel mai important instrument de onco-planning de după lansarea conceptului de supraviețuire oncologică din 1985”, consideră specialiştii în psiho-oncologie.
„Mult timp, sprijinul psihosocial a fost neglijat în tratamentul neoplazic, chiar dacă datele ne arată că între 30% și 50% dintre supraviețuitorii de cancer suferă de distres oncologic suficient de semnificativ pentru a justifica intervenția psiho-oncologului. Acest ghid ajută la pregătirea și psiho-educația supraviețuitorilor oncologici prin faptul că acordă o atenție sporită sprijinului și aspectelor psihosociale, facilitând luarea în comun a deciziilor privind viitorul, cum ar fi reîntoarcerea la locul de muncă”, explică Dégi Csaba, director IPOS.
De asemenea, sunt descrise metode de îngrijiri ulterioare tratamentului oncologic și metode de prevenire, depistare timpurie a unor noi tumori de către pacienți și familiile lor.
Sănătatea preventivă este un alt subiect important prevăzut în ghid. Concret, sunt explicate principalele schimbări pe care supravieţuitorul trebuie să le facă în stilul de viață pentru a se bucura de o bună sănătate fizică și emoțională.
Specialiştii subliniază faptul că supravieţirea în cancer este o experienţă unică şi continuă, diferită pentru fiecare persoană în parte, şi este esenţial ca pacienții să revină, pe cât posibil, la aspectele importante ale vieţi de dinaintea diagnosticului şi să găsească noi modalităţi de a duce în continuare o viaţă satisfăcătoare.
„Acest instrument va fi utilizat de grupurile de suport și va completa campaniile educaționale menite să schimbe perspectiva asupra cancerului, să încurajeze discuția despre supraviețuirea în cancer și despre ce înseamnă să fii o persoană cu cancer în România”, a precizat Cezar Irimia, președintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC).
Se estimează că, anul trecut, numărul deceselor provocate de cancer a fost de peste 50.000. Numărul bolnavilor rămași în evidența națională în perioada ianuarie-septembrie 2018 a fost de 488.824 de persoane, comparativ cu 469.624 bolnavi rămași în evidență în aceeași perioadă a anului 2017.
„Ghidul răspunde nevoilor psiho-sociale pe care pacienții le întâmpină, nevoi neacoperite în prezent de sistemul de sănătate și cărora, noi, asociațiile de pacienți, încercăm să le găsim rezolvări”, a spus Cezar Irimia, președinte FABC.
Supraviețuitorii de cancer post-tratament sunt persoanele care nu mai prezintă boala după încheierea tratamentului, persoanele care primesc în continuare tratament pentru a reduce riscul de recidivă a cancerului și persoanele care au boala sub control și puține simptome, care primesc tratament pentru a gestiona cancerul ca boală cronică.
