Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Snorkelingul este un relaxant sport acvatic, o scufundare la suprafața apei, care îți permite să admiri frumusețea lumii subacvatice și care, invariabil, te duce cu gândul la mare, soare și vacanță. În acest an, însă, când și simpla prezență pe o plajă pare un lux, în contextul pandemiei de coronavirus, în mai multe colțuri ale lumii, mii de măști de snorkeling au început să fie utilizate off-label (în afara etichetei). Inutile în condiții de lockdown, aceste măști au fost transformate în veritabile scuturi împotriva infecției cu noul coronavirus, iar în prezent sunt folosite și de sute de cadre medicale din România.
Lipsa echipamentelor medicale a determinat mulți medici, dar și alți specialiști, din toată lumea, să improvizeze, să găsească soluții ad-hoc pentru a salva vieți. Asta a făcut și un grup de voluntari din România – ingineri, medici și asistenți medicali, producători de materiale, comunicatori, etc.- reuniți sub numele PlanB, care a căutat soluții alternative ieftine și ușor de implementat pentru protecția cadrelor medicale aflate în impas.
Soluții open source
„Ne-am uitat să vedem ce se face pe plan internațional, ce putem lua, adapta rapid ca să ajungă unde trebuie și să ajute în timp util. Nu am vrut să ne formăm ca inițiativă și să aducem ventilatoare în spitale, pentru că asta pot să facă și fundațiile care nu au un background tehnic. Așa că i-am lăsat pe ei să cumpere stocurile de ventilatoare și să le doneze unde știu că e nevoie, iar noi să generăm niște produse suplimentare, care, altfel, nu s-ar fi găsit pe piață. Primii care au apărut cu ideea măștilor de snorkeling au fost italienii, care s-au confruntat cu mari lipsuri la capitolul echipamente și dispozitive medicale. Și a trebuit să devină creativi, să găsească soluții să se ocupe de fluxul mare de pacienți cu resursele pe care le aveau la dispoziție. Au venit cu ideea: hai să folosim măști de snorkeling ca să le dăm oxigen”, a povestit, pentru Jurnalul, Silviu Dovăncescu, inginer medtech și inițiatorul proiectului PlanB.
Ventilație non-invazivă
Cu niște adaptoare proiectate rapid, măștile de snorkeling full-face se pot atașa la sistemele de ventilație BiPAP (Bilevel Positive Airway Pressure) sau CPAP (Continous Positive Airway Pressure) ale ale unităților medicale, care apoi pompează aer sub presiune în măști, astfel încât plămânii pacienților cu COVID-19 nu se prăbușesc. Cu ajutorul acestor măști adaptate, medicii pot evita uneori intubarea pacienților cu probleme respiratorii. Ideea fost adoptată rapid și în Spania, ba chiar autoritățile din Madrid au solicitat cetățenilor să-și doneze măștile pentru a fi utilizate în spitale.
Folosite de medici și ambulanțieri
Experiența italienilor de la Isinova, primii care au adaptat o mască de snorkeling la acest tip de utilizare, i-a ajutat și pe membrii echipei PlanB să demareze acest proiect în România.
„Noi am validat ideea aceasta cu medici. Am întrebat: oare în România s-ar preta așa ceva? Și am mers cu o mască de snorkeling adaptată pentru pacient, ca să primească oxigen, să fie ventilat non-invaziv, și în mâna cealaltă cu masca adaptată pentru personalul medical. Vă puteți imagina pe care au pus mâna prima oară medicii care nu aveau echipament de protecție. Aveau doar o mască chirurgicală, care nu este ceea ce trebuie pentru protecția împotriva virusului. Evident, au spus: «Avem nevoie de asta pentru că nu avem nimic»”, mai spune Silviu Dovăncescu.
Proiectul a fost demarat cu o lună și jumătate în urmă, iar pentru început au fost folosite măștile donate de Decathlon. „Noi am lucrat până acum cu un tip de mască de la Decathlon, dar suntem pregătiți să lucrăm și cu alte tipuri de măști fullface, pentru că fiecare brand are ceva tipic, o mică deosebire în model. Le transformăm pentru a fi utilizate în două feluri. Una este pentru protecția cadrelor medicale – medici, asistenți, ambulanțieri, brancardieri – deci cei care vin în contact cu bolnavul (masca de prevenție protejează ca tot ce emană bolnavul, mai ales ca stropi, să nu ajungă pe fața medicului). S-a creat un adaptor, o piesa care conectează masca cu un filtru, iar acest filtru este cerificat, este un dispozitiv medical care se folosește deja în secțiile ATI, dar adaptorul este creat de noi de la zero. Iar a doua utilizare este pentru pacient. Tot așa, printr-un adaptor care se conectează la aparatul de oxigen - care se poate găsi fie în ambulanță, fie în spital – și asigură pacientului care nu este foarte grav, deci cu probleme medii de respirație, un flux de oxigen”, ne-a explicat Ema Prisca, comunicator PlanB.
Echipamentele oferite de PlanB nu sunt echipamente medicale omologate, cu excepția „Oxigen prevenție”, care propune, practic, o altă utilizare a unui dispozitiv medical, în contextul pandemiei COVID-19, explică voluntarii PlanB, care recomandă utilizarea acestor kit-uri, realizate de ei din produse deja existente pe piață și din ce produc, doar în situațiile în care lipsesc echipamentele medicale certificate. „Acestea nu înlocuiesc soluțiile certificate. D-asta ne și numim PlanB, pentru că «planul A» este planul oficial, care ține de instituțiile statului, iar «planul B» este soluția alternativă”, mai spune Prisca.
Peste 2.400 de cereri din toată țara
Practic, un kit conține masca de snorkeling full-face, adaptor prototipat de PlanB și filtru ATI omologat, iar până acum au livrat cadrelor medicale peste 600 de echipamente și componente, mai au încă aproximativ 1.800 de cereri. „Majoritatea cererilor se referă la măști de prevenție, unde noi suntem blocați pentru că nu se găsesc măști de snorkeling în România și noi lucrăm cu donații. Producător nu există și nu am mai găsit nici un comerciant care să doneze aceste măști”, explică Ema Prisca.
Au fost și cazuri în care medicii aveau acasă o astfel de mască de snorkeling, mai spunea aceasta, și au primit din partea echipei restul componentelor: „Le trimitem adaptoare și filtre, un tutorial, pentru că este și aici un protocol: cum să o asambleze, cum să o dezinfecteze, cum să o păstreze, cum trebuie pusă/scoasă... De exemplu, dacă medicul are barbă sau o asistentă are cercei, ochelari, masca nu lucrează foarte bine, pentru că orice se interpune între piele și siliconul măștii nu mai protejează așa de bine”.
Testate în prima linie, la SCJU Brașov
Medicul urgentist Romeo Boanca și echipa sa de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov, care s-au ocupat de triajul și tratamentul de urgență al pacienților suspecți și diagnosticați pozitiv COVID-19, s-au numărat printre cei care au testat măștile de prevenție. După două săptămâni de utilizare exclusivă a acestei măștii, cele nouă cadre medicale a iese negativă la testarea pentru coronavirus.
„Toți membrii echipei au purtat timp de 14 zile exclusiv masca de prevenție PlanB. La testare, au ieșit toți COVID-19 negativ. Eu, încercând să analizez obiectiv capacitățile măștii, am considerat-o utilă și eficientă, ceea ce s-a și demonstrat”, ne-a spus dr. Romeo Boanca.
Masca adaptată pentru pacient poate fi utilizată atât pentru a preveni agravarea stării respiratorii și necesitatea ventilării invazive, prin intubare, cât și pentru pacienții care se recuperează după ventilația invazivă.
„Prima oară ne-am gândit că ajutăm Unitățile de Primiri Urgențe, ATI – cei care sunt foarte expuși-, și pe parcurs ne-am dat seama că peste tot este nevoie și sunt oameni la care nu s-a gândit nimeni”, precizează Silviu Dovăncescu, lider PlanB.
Pot fi prototipate și alte dispozitive
Pe lângă cele două tipuri de măști, echipa PlanB mai face și cabine de protecție la intubare, care protejează atât personalul medical implicat în procedura de intubare a bolnavului, cât și pacientul. Inițiatorii proiectului spun, de asemenea, că, la cererea personalului medical, pot prototipa și produce și alte echipamente, componente de care ar avea nevoie și nu se găsesc încă printre soluțiile alternative oferite de PlanB.
„La Brașov, avem un grup de cercetare și dezvoltare, un grup de voluntari, la care participă profesori de la Institutul de Cercetare al Universității Transilvania, doctori... Deci toate echipamentele sunt prototipate și apoi testate într-o echipă mixtă, de ingineri, doctori și cercetători”, ne-a mai spus Ema Prisca.
