Numărul cadrelor medicale infectate cu coronavirus, o nebuloasă

Datele colectate de sindicaliștii din Sănătate relevă că în România există cu mult mai multe cadre medicale infectate cu noul coronavirus, față de cifrele comunicate oficial de Ministerul Sănătății. Absența camerelor de decontaminare din spitale, echipamentele de protecție insuficiente sau ineficiente și absența verificării cadrelor medicale cu privire la existența simptomelor de infecție la intrarea în unitățile medicale se numără printre principalele deficiențe reclamate de angajații din sistemul sanitar aflați în lupta împotriva pandemiei COVID-19, potrivit celui mai recent sondaj realizat de Federația Solidaritatea Sanitară.

Numărul cadrelor medicale infectate cu noul coronavirus este 1.031, conform raportărilor primite de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) din teritoriu și comunicate, sâmbătă, de Ministerul Sănătății. Cu toate acestea, sindicaliștii din Sănătate avertizează că numărul real al personalului sanitar infectat este cu mult mai mare față de cifrele oficiale. Astfel, pe platforma creată și lansată, săptămâna trecută, de Federația Solidaritatea Sanitară, special pentru a monitoriza aceste cazuri, au fost raportate, până ieri, peste 1.700 de cadre medicale infectate, iar cinci dintre acestea și-au pierdut viața din cauza COVID-19.

Echipamente insuficiente

Un studiu privind situația actuală a salariaților din sănătate aflați în lupta împotriva COVID-19 scoate la iveală principalele probleme care au condus la numărul mare de contaminări în sistemul medical.

Deși s-a înregistrat o creștere a numărului echipamentelor individuale de protecție acordate personalului medical, comparativ cu începutul lunii aprilie, aceste sunt în continuare insuficiente și rămân o problemă importantă cu care se confruntă salariații din sănătate, se arată în evaluarea realizată de Federația Solidaritatea Sanitară, în prag de Paștele ortodox. Mai mult, această creștere este distribuită în mod neunitar, iar ponderea salariaților care spun că au fost nevoiți să-și cumpere materiale de protecție a crescut cu circa 22%, față de începutul lunii aprilie, ajungând la 65%.

Lipsa de informare și instruire specifică

Mulți dintre respondenți spun, de asemenea, că nu sunt informați și nici nu au fost instruiți cum să prevină infectările cu coronavirus. „În marea majoritate a cazurilor, fie nu există (20,22%) o strategie de acțiune specifică infecției COVID-19, implementată de compartimentul de prevenire și control al infecțiilor nosocomiale, fie salariații nu au cunoștință de existența unei asemenea strategii (46%)”, transmit sindicaliștii.

Un număr mare de angajați din sistemul sanitare (28%) afirmă că nu știu dacă au fost contacți ai unui pacient diagnosticat ulterior cu SARS-CoV-2, în vreme ce 57% dintre respondenți spun că nu au intrat în contact cu o persoană infectată. „Procentul mare al celor care nu pot indica exact dacă au fost sau nu contacți ai unui pacient infectat ar putea fi explicat de absența transparenței informațiilor”, explică sindicaliștii.

Ținuta din spital, spălată acasă

Circa 35% dintre respondenți au indicat că rar sunt informați de ivirea unui pacient infectat SARS-CoV-2 în unitate, iar lipsa informațiilor slăbește capacitatea de a răspunde în mod adecvat. „Lipsa de informare și instruire specifică luptei împotriva pandemiei COVID-19 se menține în continuare la cote alarmante, fiind indicată, în medie, de circa 50% dintre respondenți”, precizează reprezentanții Federației. Unul dintre trei participanți la sondaj a indicat descoperirea unui pacient pozitiv SARS-CoV-2 după o perioadă de la internare, acesta fiind unul dintre cele mai mari pericole de infectare la adresa salariaților.

Totodată, riscul de infectare a familiei, asociat spălării ținutelor de lucru la domiciliu, rămâne în continuare la un nivel ridicat, 58,7% dintre respondenți indicând faptul că-și spală în continuare ținutele de lucru acasă.

• Absența sistemului de monitorizare a infecțiilor nosocomiale pentru personal: 46,5%”, relevă sondajul Federației Solidaritatea Sanitară.

24% dintre respondenți spun că nu beneficiază nici de mască medicală, care reprezintă un standard minim de protecție în fața SARS-CoV-2.

Sistemul sanitar românesc are nevoie de corecții semnificative pentru a acționa eficient împotriva pandemiei COVID-19, la lipsa echipamentelor de protecție adăugându-se deficiențele de informare/formare și organizare, absența procedurilor și lipsa dialogului, avertizează Federația Solidaritatea Sanitară.

Este nevoie de intervenții urgente

Principalele deficiențe indicate de respondenți, care arată totodată și direcțiile în care este necesară intervenția urgentă, sunt:

„- Absența camerelor de decontaminare – 60%;

• Echipamentul individual de protecție insuficient – 60%;
• Lipsa echipamentului individual de protecție în conformitate cu nevoile salariaților și la calitatea necesară: 51%;

• Absența verificării salariaților cu privire la existența simptomelor de infecție la intrarea la muncă: 51%;