Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De la identificarea inițială în China, cu doar două luni în urmă, focarul de coronavirus Wuhan a crescut exponențial, afectând până acum 26 de țări și având un impact semnificativ asupra sănătății, comerțului, călătoriilor și economiei globale. Şeful Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) spune că epidemia de coronavirus reprezintă o „mare amenințare” la adresa întregii lumi, iar un expert epidemiolog, care s-a luptat şi cu virusul SARS, avertizează că ar putea afecta 60% din populaţia globului. În ciuda estimărilor optimiste ale specialiştilor români, care consideră că „suntem pregătiţi” să gestionăm eventualele îmbolnăviri cu coronavirus, Indexul Global de Securitate a Sănătăţii (Global Health Security - GHS), lansat în toamna anului trecut, relevă că pregătirea pentru epidemii și pandemii rămâne foarte slabă la nivel internațional. Din 100 de puncte posibile România a obţinut un scor de 45,8 puncte, ceee ce ne plasează pe locul 60 din 195 de state analizate.
Profesorul Gabriel Leung, un expert epidemiolog din Hong Kong, care a jucat un rol major în combaterea epidemiei SARS, în anii 2002-2003, a declarat, ieri, pentru Guardian, că epidemia coronavirus din China ar putea afecta 60% din populația globului, atâta vreme cât virusul nu poate fi controlat. De asemenea, el consideră că statele ar trebui să ia în calcul adoptarea unor măsuri restrictive de tipul celor luate de China.
Avertismentul epidemiologului este întărit de afirmațiile şefului Organizației Mondiale a Sănătății. Aflat la Geneva, la o reuniune la care participă peste 400 de cercetători și reprezentanţi ai autorităţilor din diverse ţări, Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS, a declarat ieri că epidemia de coronavirus reprezintă „o mare amenințare” la adresa întregii lumi şi a făcut un apel la oamenii de știință să colaboreze pentru cercetarea virusului și dezvoltarea unor vaccinuri sau medicamente care să combată infecția.
Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, Alexandru Rafila, spunea, zilele trecute, că e foarte posibil să apară şi în România cazuri de îmbolnăviri cu virusul din Wuhan, în următoarele luni, dar că România ar fi pregătită să le gestioneze. „Cred că suntem pregătiţi, sper să nu fie cazul să trebuiască să apelăm la măsuri de limitare a unei răspândiri a infecţiei în România”, a spus el, într-un interviu pentru Mediafax.
Concluziile primei evaluări globale a capacităţii statelor de a gestiona o epidemie sau un eveniment pandemic, îl contrazic însă pe specialistul român. În Indexul GHS, care analizează 34 de indicatori, grupaţi în şase categorii (prevenire, depistare şi raportare, răspuns rapid, sistemul de sănătate, respectarea normelor internaţionale şi factori de risc), România a obţinut doar 45,8 puncte din 100 posibile, ceee ce ne plasează pe locul 60 din cele 195 de state analizate.
Punctajul României este totuşi puţin mai mare faţă de scorul mediu general al indicelui GHS (40,2), dar mai mic comparativ cu scorul mediu obţinut de țările cu venituri mari (51,9). Trebuie menţionat totuşi că scorul mediu general este influenţat şi de ţările foarte sărace din Africa (spre exemplu, Somalia a obţinut 16,6) sau de cele afectate de conflicte militare (Siria – 19,9).
Indexul GHS este prima analiză globală care evaluează securitatea și capacitatea a 195 de țări din întreaga lume de a aborda riscurile de securitate în domeniul sănătăţii, fiind luaţi în calcul 34 de indicatori și 85 de subindicatori.
Concluziile analizei GHS
- Securitatea națională a sănătății este fundamental slabă în întreaga lume, arată raportul GHS, nicio țară din lume nefiind pregătită pe deplin pentru epidemii sau pandemii.
- De asemenea, ţările nu sunt deloc pregătite pentru un eveniment biologic global catastrofal şi există puține dovezi că majoritatea țărilor au capacitatea de a lua măsuri de securitate a sănătății sau că aceste măsuri funcționează într-o criză.
- Majoritatea țărilor nu au alocat fonduri de la bugetele naționale pentru a completa golurile de pregătire identificate şi nu au capacități fundamentale ale sistemelor de sănătate vitale pentru răspunsul la epidemie și pandemie.
- Mai mult de jumătate dintre țările analizate se confruntă cu riscuri politice și de securitate majore, care ar putea submina capacitatea națională de a contracara amenințările biologice.
- Coordonarea și formarea profesională sunt inadecvate în rândul profesioniștilor veterinari, a faunei sălbatice, ale personalului sanitar public și al factorilor de decizie.
Sursa infecției de coronavirus
Analiza genomică realizată de experți a relevat că, la fel ca și SARS și MERS, noul coronavirus din China provine de la lilieci. La finalul săptămânii trecute, cercetătorii de la o Universitate Agricolă a Chinei de Sud au anunțat, în urma unui studiu, că noul coronavirus a fost transmis de la lilieci la oameni prin intermediul pangolinului, singurul mamifer cu solzi din lume, care a servit drept gazdă intermediară.
Ultimul bilanţ: peste 1.000 de morţi
Bilanțul epidemiei de coronavirus din China se agravează de la o zi la alta. Ieri, la nici două luni de când au fost semnalate primele cazuri de îmbolnăvire într-o piață din oraşul Wuhan, aflat în centrul Chinei, erau deja aproape 43.000 de persoane contaminate, iar numărul morților a ajuns la 1.017.
Rezistă 9 zile pe obiecte
Noul coronavirus nu este doar extrem de contagios, răspândindu-se cu uşurinţă de la un om la altul pe cale aeriană (vorbire, tuse, strănut) – prin picături mici de secreții nazale și faringiene (picături Flügge) – şi prin contact direct sau indirect cu secreţiile respiratorii aflate pe mâini sau pe suprafeţe contaminate, dar este şi foarte rezistent. Patru cercetători germani au descoperit că noul coronavirus poate rezista și poate rămâne contagios pe suprafețe precum sticla, plasticul sau metalul până la nouă zile, la temperatura camerei. Iar temperatura scăzută și umiditatea cresc durata de supraviețuire a virusul ucigaş. Astfel că diferite mânere ale uşilor, noptierelor, butoanele lifturilor, banii, paturile şi multe obiecte cu care intră în contact mai mulţi oameni pot deveni un vehicul al infecției, avertizează specialiștii.
