Pacienţi în stare gravă, trataţi cu promisiuni

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a anunţat zilele trecute că a semnat contractul prin care 2.000 de persoane cu ciroză hepatică decompensată vor primi terapia fără interferon. În ciuda promisiunilor repetate şi a anunţului optimist, medicamentul care ar trebui să ajungă la aceşti pacienţi aflaţi în stadii avansate ale bolii încă nu este pe lista de compensate, nu are un protocol terapeutic de prescriere şi nici formular specific. Fără toate acestea, pacienţii nu pot începe tratamentul. Mai mult, în lipsa unui program naţional, statul român nu dă nicio şansă la tratament bolnavilor care nu sunt asiguraţi în sistemul public de asigurări de sănătate. Practic, aceşti oameni sunt condamnaţi din start: nu mai pot munci din pricina bolii şi, implicit, nu-şi mai pot plăti contribuţiile, deci sunt excluşi de la tratament.

Ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, anunţa la începutul lunii februarie că terapia antivirală fără interferon, atât de aşteptată de pacienţi, va putea fi prescrisă de medici de la 1 martie. Însă, contractul cost-volum-rezultat a fost semnat CNAS cu producătorul abia la finalul săptămânii trecute şi, deocamdată, doar pentru 2.000 de pacienţi cu ciroză hepatică decompensată cu virus hepatic C (VHC). Este vorba de bolnavi aflaţi în stadii avansate, pentru care fiecare zi fără tratament poate face diferenţa dintre viaţă şi moarte. Cu toate acestea, şi ei mai au de aşteptat, iar autorităţile responsabile nu au precizat cât.

Reprezentanţii pacienţilor spun, de altfel, că declaraţiile ministrului Sănătăţii au fost mai degrabă un exerciţiu de imagine, deoarece din punct de vedere legal ar fi fost imposibil ca de la 1 martie să se înceapă vreun tratament.  

“Anul trecut, noi am spus că e foarte bine că se tratează F4 (n.r. - pacienţii cu hepatita C în stadiul 4 de fibroză, care au fost eligibli pentru tratamentul interferon free în 2016), dar nu sunt trataţi şi cei foarte gravi, adică în stadiile de F4 avansat, că asta înseamnă ciroza decompensată. Eu n-aveam cum să cred acele declaraţii ale ministrului, pentru că era clar că nu se putea din punct de vedere legal”, spune Marinela Debu, preşedintele APAH-RO.

În acest moment, medicii specialişti nu au niciul dintre instrumentele necesare prescrierii terapiei fără interferon. Autorităţi din domeniul Sănătăţii – Agenţia Naţională a Medicamentului (ANMDM), Ministerul Sănătăţii şi CNAS – mai au de întrunit comisii, de elaborat şi ştampilat diverse documente şi proceduri, iar tot acest proces ar putea dura mai bine de o lună.

“Tratamentul celor 2.000 de pacienţi eligibili va putea începe după ce medicamentul Ledipasvirum+Sofosbuvirum va fi inclus în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale (DCI) corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală (HG 720/2008), şi după ce comisia de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii (MS) va elabora protocolul terapeutic de prescriere”, a comunicat CNAS, precizând că abia după ce  protocolul va fi aprobat de Minister, “comisia de experţi de la nivelul CNAS va elabora formularul specific care va fi completat de medicul prescriptor la momentul eliberării reţetei”.

“Eu ştiam că sunt încheiate procedurile de la ANMDM, dar acum aflu că, de fapt, nu sunt. Teoretic, ar fi trebuit să fie gata şi să mai rămână doar partea de protocol terapeutic, care nu se putea da înainte de a anunţa câştigătorul contractului, şi în maxim două săptămâni să poţi da drumul la tratament. Acum, o să ne lungim mai mult decât este cazul”, a spus, pentru Jurnalul Naţional, Marinela Debu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO), amintind că, în 2015, pacienţii cu hepatita C, eligibili pentru terapia fără interferon, au fost amăgiţi de autorităţi o jumătate de an cu noul tratament.

“Este vorba de ciroză decompensată şi, oricum, oamenii aceştia sunt într-un stadiu foarte avansat al bolii, iar totul se complică. Eu sper din toată inima să nu dureze mai mult de o lună până să înceapă efectiv tratamentul. Şi mai sper ca săptămâna aceasta să ne anunţe şi următorul câştigător la celălalt contract cost-volum-rezultat la F4, F3 şi F2”, afirmă Debu, adăugând că “şi aici declaraţiile sunt contradictorii”.

Tratament eficient, blocat jumătate de an

Tratamentul fără interferon a fost întrerupt la 31 octobrie 2016, iar negocierile cu producătorii de medicamente au fost reluate abia în acest an, deşi obligaţia autorităţilor responsabile era să se asigure că bolnavii vor avea acces cât mai rapid la medicamente.

“Nu se poate ca de la 31 octombrie 2016, când s-a încheiat contractul cost-volum-rezultat, şi până astăzi, să nu ai un program care a mers bine şi care a salvat vieţi. Ei se gândesc că salvează bani. Dar vieţile oamenilor nu sunt importante? Calitatea vieţii acestor oameni, zilele de spitalizare pe care le suportă – astea nu sunt importante?! Nu salvezi niciun ban. De fapt, pierzi pe termen lung”, concluzionează preşedintele APAH-RO.

“Dacă nu are bani, Dumnezeu cu mila!”

Acesta a atras atenţia şi asupra faptului că, deşi are foarte mulţi bolnavi, România nu are un program naţional pentru bolile hepatice. În lipsa acestuia, sunt acceptaţi la tratament doar cei asiguraţi în sistemul public de sănătate. Prin împiedicarea accesului la tratament al bolnavilor neasiguraţi, statul român îi pune în pericol pe ceilalţi.

“Nicio persoană care nu este asigurată, chiar dacă are F4, nu va beneficia de tratament antiviral. Chiar dacă această persoană are o boală cronică şi, în plus, poate să-i infecteze pe alţii fără voia sa, nu va intra pe tratament. Atenţie, vorbim de o boală infecţioasă şi cronică. Toţi oamenii care beneficiază de aceste tratamente trebuie să munceasă şi să plătească asigurare. Dar, dacă tu, ca stat, nu le asiguri o şansă la tratament la timp, ci o tot amâni prin diverse tertipuri, aceşti oameni s-ar putea afla în imposibilitatea de a-şi plăti o asigurare medicală pentru că, pur şi simplu, nu mai pot lucra. Noi tot atragem atenţia că hepatita nu are un program naţional, iar autorităţile trebuie să înţeleagă că hepatitele cronice - şi mă refer aici nu doar la hepatita C, ci şi la hepatita B, Delta - au nevoie de program naţional. Nu se poate să pui pacientul pe drumuri şi să fie nevoit să-şi plătească viremie, teste de monitorizare a fibrozei şi, dacă are bani bine, dacă nu – Dumnezeu cu mila!”.

Un alt contract va fi semnat în cursul acestei săptămâni, după încheierea negocierilor, iar alţi 10.000 de pacienţi cu hepatită C în diverse stadii vor primi terapia interferon-free, potrivit fostului preşedinte al CNAS, Radu Ţibichi.