Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Câteva cazuri de abuz din Ministerul Afacerilor Interne au degenerat într-o campanie pentru eliminarea prin lege a posibilității de cumul al pensiei cu salariul, deși România are deficit uriaș de personal calificat și mai ales de specialiști cu experiență, în aproape toate domeniile bugetare. Eliminarea posibilității de a cumula pensia cu salariul nu se poate face doar pentru unele domenii – respectiv, Apărarea sau Ordinea publică – o asemenea măsură fiind considerată discriminare, deci neconstituțională. Dacă se va aplica pentru toate domeniile, am putea rămâne fără câteva sute de școli din mediul rural, fără medici în spitale, fără dispensare în comune și cel puțin fără polițiști locali.
Dacă privim imaginea de ansamblu a României sfârșitului de an 2019, ne putem da seama că lipsa specialiștilor în toate domeniile de activitate este o problemă mult mai gravă pentru noi decât cumulul pensiei cu salariul, în cazul câtorva persoane care au ocupat abuziv funcții, printr-un artificiu. Problema acestor abuzuri s-ar putea rezolva prin anchete, pentru stabilirea vinovaților care au făcut posibile aceste situații și restabilirea ordinii în respectivele instituții, prin demiterea celor intrați în sistem în mod abuziv. Totuși, în ultima perioadă se vorbește despre nevoia de a elimina pensionarii din funcțiile deținute la stat, pe motiv că iau prea mulți bani de la buget. Dacă privim situația veniturilor unor specialiști cu foarte multă experiență, comparativ cu celelalte venituri din România, este adevărat că diferențele sunt mari, însă, dacă le comparăm cu salariile acelorași experți din alte țări europene sau din SUA, vom observa că uneori sunt de 10 ori mai mici, ceea ce ar însemna că în cazul unui blocaj de sistem, la nivel național, după eliminarea pensionarilor care ocupă în continuare posturi de experți, vom mai avea o singură posibilitate: să importăm specialiști. Doar că acei specialiști nu vor veni în România să lucreze pentru sume de două-trei mii de euro pe lună, ci pentru 10.000-20.000 de euro, așa cum este plătită munca lor în țările din care provin. Adică efortul financiar va fi mult mai mare pentru bugetul statului, cu riscul ca respectivii experți să nu se adapteze situației sistemului din România, pe care nu-l cunosc și ar putea să nu-l înțeleagă, deci să nu fie la fel de eficienți ca pensionarii noștri care suplinesc astăzi o parte din deficitul de personal.
Mii de suplinitori și cadre universitare la „plata cu ora”
Pe de altă parte, învățământul, atât cel universitar, cât și cel preuniversitar, ar rămâne fără câteva mii de profesori. În România avem un deficit de circa 11.000 de profesori, anual, iar școli și licee din țară, mai ales cele din mediul rural (care reprezintă 85% din suprafața țării, respectiv 45% din populație), s-ar putea închide. La fiecare început de an școlar, directorii de școli aleargă, efectiv, după suplinitori, iar cea mai mare parte a catedrelor rămase neocupate se acoperă cu pensionari, care sunt dispuși să muncească în continuare, deși ar trebui să-și permită odihna, după o viață de muncă. Sunt circa 8.000 de profesori pensionari în sistemul de învățământ, fără de care s-ar produce un blocaj ce nu s-ar putea rezolva peste noapte, pentru că problema lipsei oamenilor rămâne neschimbată. „dacă s-ar aplica de la 1 ianuarie o astfel de măsură, de eliminare a posibilității cumului de pensie cu salariul, clar am avea un blocaj în învățământul preuniversitar, pentru că sunt circa 7-8% pensionari, iar alți profesori nu s-ar putea găsi, pentru înlocuirea lor. Sunt comune în care profesorii tineri nu pot să ajungă, pentru că nu-și permit să se mute sau să facă naveta în altă localitate. În județul Olt, de exemplu, sunt 4.800 de profesori, dintre care circa 300 sunt pensionari”, a explicat, pentru Jurnalul, Dragoș Neacșu, directorul de comunicare al Federației Spiru Haret din învăţământul preuniversitar. Guvernul Boc găsise soluția stabilirii unei pensii maxime până la care profesorii pensionari să poată fi plătiți cu ora, însă un venit mic nu garantează disponibilitatea profesorilor de a mai face acest efort, deci o astfel de soluție ar putea bloca oricum învățământul preuniversitar și universitar.
Penurie de medici și asistenți medicali în rural
Spitalele și dispensarele, care abia s-au mai redresat în ultimii trei ani, asigurându-le românilor din mediul rural o parte din necesarul de îngrijiri medicale, s-ar putea închide peste noapte, în lipsa medicilor. Pensionarii care cât de cât mai rezolvă o parte a acestei probleme vitale pentru toată populația României ar putea fi eliminați din sistem, iar dintre medicii și asistenții medicali tineri sunt puțini dispuși să se deplaseze în zone ale țării unde este nevoie de ei și să se stabilească acolo pentru a-și practica meseria. Chiar dacă s-ar întâmpla așa, comunitățile locale ar trebui să le asigure cazarea și alte bonusuri, în condiții de confort, pentru a-i determina să se mute în respectivele localități, astfel încât efortul bugetar nu ar fi mai mic, prin eliminarea cumulului pensiei cu salariul, ci ar deveni mult mai mare, în condițiile în care sunt deja sute de localități în imposibilitate de plată a salariilor angajaților din primării, deci nu mai sunt fonduri pentru a susține toate celelalte instituții. Un exemplu concret este municipiul Tulcea, unde Consiliul Județean a făcut eforturi colosale, astfel încât să aducă doar câțiva medici dispuși să lucreze la Spitalul Județean, iar pentru a-i „momi” să se mute în oraș, CJ Tulcea a alocat buget anual pentru a le asigura acestora locuințe și bonusuri în bani, astfel încât spitalul să poată funcționa în continuare. Chiar și așa, ar fi mult mai greu de adus medici și asistenți într-o localitate izolată din județ unde medicii și asistenții medicali tineri sunt mai puțin dispuși să se mute. Cele mai multe probleme din sistemul medical sunt rezolvate acum tot cu pensionarii care sunt dispuși să lucreze în continuare, deși ar putea să stea acasă.
S-ar înlocui profesioniștii cu începători sau... mai rău
O altă problemă este slaba pregătire a tinerilor, lipsa lor de experiență și deprofesionalizarea, iar cel mai bine se vede această situație în Poliție și Jandarmerie – care aparțin MAI – dar și în Poliția locală, structură aproape total deprofesionalizată. Deficitul de persinal din MAI a fost între 25-35%, din 2010 până astăzi, iar reuzltatele sunt vizibile, aproape zilnic. Acoperirea deficitului prin angajări din sursă externă, fără cursuri la școlile de poliție sau la Academia de Poliție, au dus la arestarea și condamnarea unora dintre cei intrați „pe ușa din dos”, prin soluția încadrării din sursă externă, după ce s-a descoperit că aveau și alte activități ilegale, precum tâlhării, apartenența la rețele de crimă organizată, proxenetism, trafic de minori sau trafic de droguri. Faptul că au fost tineri dornici să lucreze în Poliția Română fără niciun fel de pregătire nu a reprezentat un avantaj pentru societate, ci un mare dezavantaj. Eliminarea cumulului pensiei cu salariu ar agrava situația și în domeniul Ordinii publice, dacă luăm în calcul faptul că unii profesioniști care s-au pensionat din sistem au ajuns să conducă sau să lucreze la posturile de Poliție locală din unele orașe sau comune, astfel încât pot, cât de cât, să mai rezolve o parte din situație. De exemplu, un profesionist cu peste 25 de ani de experiență la Judiciar, care a fost șeful IPJ dintr-un județ cu grad foarte ridicat de criminalitate, nu va mai putea lucra pentru comunitate, la Poliția locală, a cărei conducere a preluat-o după pensionare, pentru că e mai important să nu se cumuleze pensia lui cu salariul. Poliția locală, în cazul acesta, fie va fi mult mai ineficientă, în defavoarea victimelor, fie va angaja un specialist din altă țară, dar pentru un salariu mult mai mare, deși respectivul nu cunoaște realitatea românească și ar putea să nu dea randament.
Chiar dacă s-ar aplica o plafonare, cum a procedat Guvernul Boc, iar pensionarii ar putea fi remunerați la plata cu ora, blocajul s-ar putea produce în tot sistemul, din cauza refuzului specialiștilor de a mai lucra, dacă plata ar fi prea mică. O rezolvare ar fi negocierea sumelor, iar astfel, în loc să se reducă din cheltuielile de la bugetul de stat, s-ar ajunge la sume mult mai mari, pentru randament mai scăzut.
