Problema migranților în România: greu de intrat, greu de supraviețuit

Migranţii ajunşi în Bulgaria şi Serbia sunt păcăliţi de traficanţii din aceste ţări că România este cea mai bună cale pentru a ajunge mai departe, în Europa. De fapt, cel puțin pe cale maritimă, oamenii riscă să moară înainte de a ajunge la noi, apele teritoriale ale României fiind mult mai periculoase decât ale Greciei sau ale Italiei. Trei nave maritime cu migranţi au ajuns ilegal în ţara noastră, în ultimele trei săptămâni, însă pericolul de scufundare creşte în anotimpurile reci. În România, traficanţii sunt condamnaţi la cel puţin şapte ani de închisoare, iar migranţii au cele mai proaste condiţii de trai din Europa.

Două nave au ajuns în România în august, iar a treia a eşuat duminică dimineaţă, pe plaja de la Corbu. În total au ajuns astfel în ţara noastră peste 226 de migranţi care şi-au riscat viaţa, având în vedere fenomenele extreme şi valurile uriaşe din această vară, de pe ţărmul românesc al Mării Negre. Alte zeci de refugiaţi au intrat ilegal în ţara noastră pe la frontiera cu Serbia, dar cei mai mulţi au fost întorşi în ţara din care au venit. Riscurile sunt asumate de traficanţii care încă mai cred că au ceva de câştigat de pe urma refugiaţilor care plătesc regeşte călătoria, numai că, ajunşi aici, rămân cel puţin şapte ani după gratii şi pierd ambarcaţiunile. Nici migranţilor nu le este mai uşor, pentru că în România nu au nici 10% din condiţiile de trai din celelalte ţări europene şi nici nu pot să plece mai departe prea uşor, chiar dacă aşa li se promite când părăsesc ţările vecine - nu din cauza lipsei măsurilor şi legislaţiei permisive, ci din cauza realităţii din teren, alta decât cea despre care află când pleacă la drum. “În primul semestru al anului, 2.000 de persoane au solicitat protecţie pe teritoriul României. Noi avem şase centre de cazare în ţară pentru solicitanţii de azil, cu 1.328 de locuri de cazare, iar gradul de ocupare este de circa 80%. Nu toţi rămân în centrele de cazare. Vin, solicită o formă de protecţie pe teritoriul României, cererea se analizează în termen de 30 de zile şi cei care primesc o formă de protecţie pot locui în afara centrelor. Există o dinamică a acestor centre şi nu există obligativitatea de a locui acolo”, a explicat, pentru Jurnalul Naţional, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului General pentru Imigrări.

Fug din România, după ce strâng bani

Cu toate acestea, în România, migranţii nu au nici posibilităţi de muncă, nici nu pot strânge prea mulţi bani din ajutorul lunar, primit de la Guvern. “De regulă, în centre locuiesc cei care nu au mijloace de întreţinere. După ce obţin o formă de protecţie, primesc şi ajutorul de 540 de lei de la Ministerul Muncii, astfel încât să aibă un parcurs mai uşor în integrarea pe teritoriul României. Sunt circa 3.500 de persoane beneficiare ale unei forme de protecţie în acest moment. Unii sunt în protecţie, alţii în perioada de analiză a cererii. Dacă sunt respinşi, au posibilitatea de a merge mai departe cu cererea în faza judecătorească şi rămân pe teritoriul României până când obţin o hotărâre definitivă. Cei mai mulţi locuiesc în oraşele în care sunt şi centrele, adică Bucureşti, Galaţi, Giurgiu, Timişoara, Rădăuţi şi Şoncuta Mare. Există o dinamică permanentă. Unii vin, alţii ies din centre. După ce obţin protecţia statului român, ei sunt liberi să circule şi în afara României. Este un drept al refugiatului”, mai spune purtătorul de cuvânt al IGI. Majoritatea strâng puţinii bani primiţi de la statul român pentru a pleca mai departe cât mai repede, tocmai pentru că viaţa în ţara noastră este foarte grea. Aşa se explică de ce au rămas doar 3.500 în toată ţara, deşi au început să intre pe tertoriul României încă din 2013.

Actele nu se obţin deloc uşor

“În momentul de faţă, este o anchetă coordonată de procuror. Pe nava care a ajuns la Corbu am găsit 87 de persoane şi toate se află acum la sediul nostru. Au fost văzuţi cu sistemul SCOMAR (sistemul de supraveghere - n.n.), au fost avertizaţi, dar nu au vrut să se oprească”, a explicat, pentru Jurnalul Naţional, Fabian Bădilă, purtătorul de cuvânt al Poliţiei de Frontieră. Şi celelalte două nave au venit cu peste 60 de persoane fiecare. Toate călăuzele sunt în arest şi vor fi condamnate pentru trafic de persoane în România, iar refugiaţii rămân sub supraveghere până când vor primi o decizie definitivă. Dacă li se va refuza protecţia pe teritoriul României, se vor întoarce în ţările din care au venit, aşa cum se întâmplă şi cu cei care ajung aici şi nu solicită azil.

Idee

Singurul avantaj al călătoriei pe mare este că Poliţia de Frontieră nu deschide focul asupra navelor, chiar dacă refuză să oprească, aşa cum se întâmplă pe uscat. Dar, după ce ajung la mal, sunt prinşi imediat, tocmai pentru că se ştie exact poziţia lor şi numărul de persoane, încă de când sunt observaţi în larg.

Un imigrant pakistanez de 28 de ani a fugit, luni seara, din centrul cu regim închis de la Otopeni, care găzduieşte cetăţeni fără drept de şedere în România. După ce va fi prins, va fi luat din nou în custodie publică şi se va continua procedura de expulzare din ţară.

Frigul din România ar putea să-i ucidă

În ultimele trei zile, alţi 15 refugiaţi irakieni, dintre care cinci copii, au fost descoperiţi în Parcul Botanic din Timişoara, unde au încercat să se protejeze de frig dormind pe canalizare. Au trecut graniţa ilegal, pe la frontiera de vest. Şi aceştia au fost preluaţi la un centru de triere şi amprentare. În ţara noastră mor anual sute de persoane, în anotimpul rece, din cauza frigului, iar refugiaţii care ajung în astfel de condiţii îşi pun viaţa în pericol. Alţi trei irakieni au trecut luni graniţa, dinspre Serbia, transportați cu maşina de un italian, dar au fost prinşi imediat de Poliţia de Frontieră. Chiar dacă susţine că i-a luat la ocazie şi nu ştia că nu au acte, italianul ar putea fi şi el condamnat pentru trafic de persoane.