Românii, victime ale reclamelor înşelătoare

Lipsa reglementărilor în domeniul suplimentelor alimentare şi a dispozitivelor medicale, reclamele înşelătoare la astfel de produse şi accesul pacienţilor la informații incomplete sau incorecte sunt doar câteva dintre problemele semnalate, ieri, în cadrul unei dezbateri organizate cu ocazia lansării primei campanii de educare a românilor despre consumul responsabil de medicamente, „Despre sănătate, cu responsabilitate”.  Campania își propune să contribuie la îmbunătățirea educației în domeniul sănătăţii, astfel încât pacienții români să poată lua decizii informate în privinţa modului în care își gestionează propria sănătate.

 “Consumatorii, pacienţii nu cunosc diferenţele, confundă destul de uşor – din informaţiile noastre – medicamentele, care au ajuns să fie destul de reglementate în ceea ce priveşte şi publicitatea, comparativ cu alte produse de sănătate, cum ar fi dispozitivele (n.r. - medicale) sau suplimentele alimentare. Surprinderea mea a fost să constat că şi parte din personalul medical a ajuns să confunde suplimentele cu medicamentele”, spune Nicolae Fotin, preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale (ANMDM).

Preşedintele Comisiei de Sănătate din Senat, Laszlo Attila, a spus că în România există mai multe probleme care trebuie „corelate şi corectate”, printre care şi partea de comunicare în cazul suplimentelor alimentare, lipsa reglementărilor în cazul dispozitivelor medicale şi automedicaţia.

„Avem probleme cu automedicaţia şi cred că spargem toate statisticile europene în acest sens.(...)Suntem foarte creduli la tot ceea ce vedem”, a afirmat Laszlo Attila. Acesta a dat ca exemplu faptul că medicii urologi „semnalează nişte întâmplări extrem de dificile şi diperate, cu care nu s-au confruntat în anii precedenţi” legat de comportamentul pacienţilor, care preferă să se „trateze” singuri cu diverse produse promovate în reclame.

Consecinţa este că foarte mulţi români ajung la medic în stadiul terminal de boală, după ce au consumat timp îndelungat medicamente fără prescripţie sau suplimente alimentare crezând că acestea îi vindecă, a atras atenţia şi avocatul Colegiului Medicilor din România, Liviu Fătu. „Oamenii ajung în stadii terminale la medic pentru că este mai facil să cumperi fără reţetă, este mai facil să intri pe net să afli că nu ştiu ce scoarţă de copac te vindecă din punct de vedere oncologic”, exemplifică Fătu, subliniind că este absolut necesar ca oamenii să ştie care sunt diferenţele dintre medicamente, suplimente alimentare şi dispozitive medicale.   

Medicii de familie consideră că această stare de confuzie în care se află majoritatea românilor când vine vorba de medicamente şi suplimente alimentare este întreţinută şi de faptul că aceste produse au ajuns să fie vândute la supermarket. 

„OTC-ul (n.r. - medicament eliberat fără prescripţie medicală) îşi are locul strict în farmacie”, a subliniat Rodica Tănăsescu, preşedintele Societății Naționale de Medicină a Familiei (SNMF), precizând că suplimentul alimentar şi OTC-ul trebuie luate după prescripţia medicului sau, cel puţin, a farmacistului. „Dacă pacientul îşi ia un antiinflamator banal şi mai are şi un anticoagulant, se poate întâmpla o nenorocire”, spune Rodica Tănăsescu, subliniind importanţa informaţiilor avizate în cazul combinării mai multor medicamente.

Atât diferenţele dintre suplimentele alimentare şi medicamente, cât şi diferenţele dintre medicamentele pe bază de prescripţie medicală și cele eliberate fără rețetă (aşa-numitele OTC-uri/ Over The Counter) sunt detaliate pe site-ul campaniei, www.aleginformat.ro. Tot aici sunt demontate câteva mituri care circulă în privinţa medicamentelor şi a suplimentelor alimentare.

Campania este inițiată de RASCI (Asociația Română a Producătorilor de medicamente fără prescripție, suplimente alimentare și dispozitive medicale) şi se bucură de sprijinul autorităților.