Școala în pandemie: din trei scenarii s-ar putea face unul bun

Viitorul an școlar ar putea începe în condiții de aproximativă normalitate, pentru mai mult de 30% dintre elevii din România, dacă se va lua o decizie finală corectă, care să țină cont de specificul local. Soluția închiderii tuturor școlilor din țară, simultan, i-a afectat exact pe elevii care învață în celebrele școli cu veceul în curte și cu foarte puțini copii, pentru că exact acolo se puteau face orele de curs cu respectarea distanțării și tot ei sunt cei care nu au acces la mijloacele tehnice pentru a face cursuri online. Din toamnă s-ar putea lua decizia funcționării acestor școli cu puțini elevi, fie prin decizia conducerii fiecărei unități de învățământ, fie pe baza unui regulament dat de Ministerul Educației.

Problemele legate de aglomerația din școli și licee sunt mai ales în mediul urban, în marile orașe, în timp ce școlile și liceele din mediul rural sunt de mulți ani depopulate, iar acum tocmai acestea au posibilitatea de a organiza cursurile cu respectarea normelor de distanțare între elevi. România are doar câteva zone urbane mari, iar 85% din teritoriu este în mediul rural, unde există circa 7.000 de unități școlare cu personalitate juridică și un număr aproape dublu de clădiri în care se desfășoară cursurile, adică aproape 14.000 de școli de la sate, unele cu foarte puțini elevi, totalul acestora fiind, însă, peste 30% din populația școlară. Pentru aceste școli și licee s-ar putea rezolva problema organizării orelor printr-o soluție simplă: mersul la școală. Va fi nevoie, însă, de măsuri suplimentare de protecție, pentru care trebuie să existe un buget destul de mare, astfel încât să se asigure curățenia și dezinfectarea, permanent, dar și transportul elevilor și al cadrelor didactice în condiții de siguranță, pentru că mulți fac naveta. Totuși, s-ar elimina problema lipsei tehnologizării, care a afectat, în „lockdown”, exact acest mediu.

Mai mulți elevi, mai multe probleme

Soluțiile pentru unitățile mari de învățământ, cu mulți elevi, din urbanul mare, încă se discută, însă poate fi luată decizia combinării celor trei deja „câștigătoare”. Cele trei scenarii pentru începerea anului şcolar, prezentate de ministrul Educației, Monica Anisie, ar fi: reluarea cursurilor în mod clasic, scenariul hibrid în care jumătate dintre elevi vor fi la şcoală, iar restul vor participa online, cu rocada între ei, la două săptămâni, iar al treilea scenariu dă mână liberă fiecărei şcoli să ia decizia de a chema copiii la școală sau de a face cursurile online. „Înțeleg nevoia ca elevii să revină la sala de clasă, dar întotdeauna trebuie să ne gândim și la sănătatea copiilor, la siguranța lor, să nu neglijăm siguranța și sănătatea cadrelor didactice”, a declarat Monica Anisie.

Autonomie și nu prea

Sindicatele din Educație susțin autonomia școlilor și descentralizarea, dar cu asigurarea tuturor măsurilor necesare pentru protecția elevilor și a profesorilor. „Ținând cont ce înseamnă descentralizarea la noi, cred că trebuie stabilit din start care sunt regulile și condițiile în care o școală poate desfășura activitatea cu prezența la cursuri, pentru că decizia poate fi greșită, în condițiile în care oamenii se tem. Nu-și permite nimeni să-și asume riscuri foarte mari, iar unii ar putea alege soluția cea mai avantajoasă pentru ei, ca să nu fie trași la răspundere. Și părinții reacționează la fel. Nu este doar o problemă a școlii, ci și a societății. Pe baza unor reguli clare ar trebui să știe foarte clar fiecare consiliu de administrație ce poate face și ce nu, astfel încât să poată lua o decizie în cunoștință de cauză. În plus, este nevoie de personal suplimentar pentru curățenie și dezinfectare”, a explicat, pentru Jurnalul, Marius Nistor, liderul Federației Sindicalor din Educație „Spiru Haret”.

Împărțirea efectivelor și rocada

Varianta hibridă, gândită pentru școlile cu mulți elevi, este prezența la ore a unui număr mic de participanți, eventual prin împărțirea claselor în jumătate, astfel încât unii dintre ei să meargă la școală, iar ceilalți să intre online, în timpul cursurilor. Grupele s-ar putea organiza, pe câte două săptămâni, făcând rocada. În timpul desfășurării orei de curs, elevii care vor învăța de acasă ar putea asista la ore, folosind tehnologia, însă și pentru această soluție este nevoie de investiții destul de mari, pentru aparatura din sălile de clasă, astfel încât să se poată transmite „live”, dar și pentru tehnologia de acasă.

Cei mai mici n-au fost luați în calcul

Cei mai afectați de statul acasă vor fi elevii din clasa pregătitoare și copiii care ar trebui să meargă la grădiniță. În primul rând, vor fi mari probleme legate de numărul de locuri, în condițiile în care planurile de învățământ pentru anul viitor s-au făcut pe baza datelor anterioare declanșării pandemiei, deci numărul de copii nu a fost diminuat. Cei mici nu vor putea înțelege cum ar trebui să se adapteze lecțiilor online de la grădiniță sau de la clasa zero, neavând nici experiență, nici capacitatea de a se adapta unei astfel de situații.

În școlile cu număr mic de elevi se poate dispune distanțarea fizică. Sunt doar anumite unități, din orașele mari, unde sunt foarte mulți elevi. Sunt circa 7.000 de unități școlare cu personalitate juridică, care înseamnă aproape 14.000 de locații, unde învață circa 30% dintre elevi.
Marius Nistor, liderul FSE „Spiru Haret”