Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ministerul Finanțelor taie bugetele școlilor în fiecare an, încă din 2011, fără să țină cont de nevoile reale din învățământ. În aceste condiții, Ministerul Educației cere inspectoratelor școlare să ia măsuri, astfel încât școlile din subordinea lor să se încadreze în bugetele alocate. Asta înseamnă comasarea claselor și chiar a unităților de învățământ, reducerea numărului de cadre didactice și scăderea calității educației. Pe termen lung, nu se va schimba nimic în bine, dacă nu va crește bugetul alocat Ministerului Educației.
În România nu putem vorbi despre creșterea calitățiii învățământului sau reducerea ratei abanonului școlar, din simplul motiv că nu sunt suficienți bani pentru a face educație. Scandalul generat de câteva zile, după ce s-a aflat că sute de școli s-ar putea închide din cauza problemelor financiare are, de fapt, și alte valențe. Sindicatele arată că nu este vorba doar despre închiderea unor unități de învățământ, anul acesta, din cauza problemelor financiare actuale, ci despre un fenomen coordonat în aceeași direcție încă din 2011, când s-a recurs pentru prima oară la soluția comasărilor de clase, pentru a se reduce cheltuielile, iar problema nu este doar a Minsiterului Educației, ci pornește de la Ministerul Finanțelor, care refuză să aprobe bugetul cerut de școli. „Totul pleacă de la subfinanțarea educației, de la bugetul alocat Ministerului Educației și de la costurile standard, care sunt subdimensionate. În momentul de față, costul standard per elev nu acoperă în totalitate cheltuielile pe care le impune funcționarea unităților de învățământ preuniversitar. În mediul rural, unde copiii fac naveta, acele unități de învățământ nu se vor încadra niciodată în costurile standard. Totul pleacă de la premisa că atât este bugetul Educației, deci trebuie să vă încadrați. Nu se ține cont de specificul fiecărei școli, de zonă, de gradul de calificare al profesorilor. Sunt discuții care s-au purtat în Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar. În situația în care noi am încercat să acoperim măcar costurile istorice, banii alocați măcar în urmă cu un an, nu am fost luați în seamă. Degeaba venim să cerem creșterea costului standard, cât timp din partea Ministerului de Finanțe ni se transmite foarte clar că nu se acceptă așa ceva”, a explicat, pentru Jurnalul, Marius Nistor, liderul federației sindicale Spiru Haret.
Se caută cei slab pregătiți
În situația dată, o școală din mediul rural cu 20 de profesori, dintre care zece cu gradul II și zece suplinitori, unitatea de învățământ s-ar putea încadra în bugetul alocat, dar dacă ar veni zece profesori cu gradul I, școala nu va avea bani pentru a-și continua activitatea. „Într-o astfel de situație, ministerul va dispune inspectoratului școlar să ia toate măsurile care se impun pentru a se încadra în costul standard, aprobat prin hotărâre de guvern. Măsurile sunt comasări de clase, care înseamnă scăderea numărului de profesori, creșterea numărului de elevi la clasă, ceea ce va conduce la scăderea calității actului educațional. Dacă merg pe o gândire din aceasta economico-financiară, pe calcule contabile, nu ne vom permite să avem la clasă decât debutanți, nu profesori cu o pregătire foarte bună și cu vechime. Problemele acestea au început din vremea ministrului Daniel Funeriu, primul care a început comasările de clase, iar cei care au venit după el la conducerea minsiterului Educației au continuat aceleași practici”, mai spune Nistor.
Problema bugetului nu are legătură cu primăriile, ci cu fondurile Ministerului Educației. Conform legii, o școală trebuie să aibă peste 300 de elevi, pentru a avea personalitatea juridică, dar sunt și situații speciale, în care se acceptă un număr mai mic de elevi, mai ales în mediul rural, unde închiderea unei școli ar face imposibilă deplasarea elevilor la altă școală. „Nu se închid școlile, dar se vor comasa. Costul standard de 4.300 de lei (pe elev, pe an n.n.) pentru 2018 nu acoperă cheltuielile reale ale unităților de învățământ. Trebuie să se aplice și factori de corecție, în funcție de fiecare situație. Ca să poată funcționa sistemul, ar trebui să crească bugetul pentru Educației cu cel puțin 40%”, explică Simion Hăncescu, liderul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ.
Chiar dacă bugetul din acest an este mai mare decât cel de anul trecut, se alocă pentru Educație doar 2,9% din PIB. Sistemul va funcționa numai în momentul în care se vor aloca 6% din PIB, așa cum prevede legea. Marius Nistor, liderul federației sindicale Spiru Haret
Din 2011, de când a apărut costul standard, nu s-a făcut niciun studiu la nivelul fiecărei școli. Ministerul Finanțelor a făcut din condei costul standard, nu pornind de la realitate. Așa se explică de ce acum 20 de ani, când erau peste patru milioane de elevi, erau bani, iar acum, când sunt trei milioane nu mai sunt bani. Simion Hăncescu, liderul FSLI
