Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Secretarul Mitropoliei Române Unite cu Roma, de la Blaj, Alexandru Petărlecean, a declarat că pagubele produse de incendiu Palatului greco-catolic sunt regretabile şi că vor fi căutate modalităţi de a sprijini refacerea acestei clădiri emblematice pentru Oradea şi de o mare însemnătate pentru cult.
"Noi nu avem încă poziţie oficială. Dar suntem consternaţi de ceea ce s-a întâmplat. Am văzut imaginile pe net şi la televizor, este regretabil. Aşteptăm să vedem care a fost cauza incendiului. Înţeleg că se vehiculează ideea că de vină ar fi fost instalaţia de iluminat exterior, un scurtcircuit. Deocamdată nu pot să vă spun nimic oficial. Regretăm în mod cu totul şi totul deosebit pagubele suferite de acest edificiu reprezentativ al centrului Oradiei şi de mare însemnătate pentru Biserica noastră, în primul rând", a declarat Alexandru Petărlecean.
Acesta a precizat că, în funcţie de evoluţia lucrurilor, se vor căuta modalităţi de a sprijini refacerea clădirii de patrimoniu.
"Să vedem ce se va concretiza. Vom vedea în zilele următoare ce este de făcut, cum putem să sprijinim, într-un fel oarecare, refacerea acestei clădiri emblematice, distrusă în mare parte. Am văzut-o în repetate rânduri, desigur, şi în interior. Chiar am admirat ce frumos a fost restaurată pe exterior şi încheiate lucrările în urmă cu câţiva ani. Şi iluminatul acela fabulos, ambiental, absolut splendid, arhitectural, care se pusese în funcţiune... Era o bijuterie, oricum", a subliniat reprezentantul Mitropoliei.
Faţada Palatului greco-catolic din Piaţa Unirii (construit între 1903 şi 1905) a fost reabilitată în anul 2007 şi era în stare bună înaintea incendiului, fiind iluminată ambiental cu mai multe proiectoare care puneau în evidenţă frumuseţea clădirii pe timp de noapte.
În schimb, interiorul monumentului avea nevoie de lucrări ample de reabilitare, pentru care proprietarul, Episcopia greco-catolică de Oradea, făcea demersuri, inclusiv printr-un proiect cu fonduri europene, care nu a fost însă aprobat.
Palatul episcopal, din aceste motive, era închis publicului. care putea să viziteze interiorul doar în cadru organizat. Nefiind amenajat în interior, nu servea pentru locuit episcopului Virgil Bercea, care avea birou şi un apartament într-o clădire învecinată, pe strada episcop Mihai Pavel.
Construită la început de secol XX, clădirea a fost sechestrată de comunişti în 1948, transformată în şcoală populară, devenind ulterior sediul Bibliotecii Judeţene. După 1992, palatul a fost retrocedat proprietarilor de drept, care au intrat în posesia lui în 2006, demarând reabilitarea faţadei.
Interiorul însă a rămas aşa cum s-a păstrat încă de la construcţie, având mare nevoie de reabilitare. AGERPRES
