x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Social Sistemul de Urmărire a Materialelor Lemnoase, funcţional din 15 aprilie

Sistemul de Urmărire a Materialelor Lemnoase, funcţional din 15 aprilie

de L. Budin    |    21 Feb 2020   •   18:50
Sistemul de Urmărire a Materialelor Lemnoase, funcţional din 15 aprilie

La fiecare arbore tăiat legal în România, un altul dispare fără acte. Recent, Comisia Europeană a somat autorităţile române să rezolve problema, iar ministrul Mediului, Costel Alexe, a promis operaţionalizarea de urgenţă a sistemului electronic de urmărire a trasabilităţii lemnului – SUMAL. În ce stadiu se află procesul, explică cei de la Greenpeace România.

SUMAL, adică Sistemul de Urmărire a Materialelor Lemnoase, constă într-o bază de date care înregistrează fiecare arbore și îl urmărește din satelit, prin GPS și prin camere video instalate în puncte-cheie. La acest sistem trebuiau să fie conectaţi administratorii de stat şi privaţi de păduri, organismele de control, operatorii economici sau simpli cetăţeni - însă asta nu s-a mai întâmplat.

Accesibil tuturor

România a implementat SUMAL în 2014, punând în practică Regulamentul European privind Comerțul cu Lemn. Ulterior însă, autoritățile au renunțat să mai plătească imaginile satelitare care ar fi permis urmărirea și transmiterea de alarme către Garda Forestieră. Greenpeace România a solicitat în zadar guvernelor care s-au succedat aducerea la zi a sistemului de monitorizare.

După declanşarea procedurii de infringement împotriva României, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, a promis operaţionalizarea de urgenţă a SUMAL. În urma discuţiilor Greenpeace cu reprezentanţii ministerului, a reieşit că sistemul va fi funcţional începând cu data de 15 aprilie, iar pe 31 iunie, va putea fi accesat de cetăţeni. Asta înseamnă că se va şti cât lemn se ia şi de unde, iar pădurile României vor putea fi urmărite din satelit.

Hibele cer rezolvare

Chiar dacă va fi implementat, sistemul are câteva lipsuri importante, care trebuie rezolvate, spun cei de la Greenpeace: „Trasabilitatea lemnului rămâne minimală - începe în pădure și se încheie la primul depozit, care poate fi chiar la capătul drumului forestier. De acolo, bușteanul se amestecă cu alții și i se pierde urma”. O altă hibă e că sistemul nu îşi ia automat informaţii din teren, ci se bazează în continuare pe introducerea datelor de către pădurar, şofer de camion ş.a.m.d.

Licitația pentru serviciile de satelit este încă în curs. „Dacă teledetecția se va face cu imagini satelitare de joasă rezoluție și cu frecvență redusă (o dată pe lună sau mai rar), alertele vor fi ineficiente și tardive”, spun cei de la Greenpeace. „Modulul de alertare automată nu va fi operațional nici după 31 iunie, nefiind încă dat în lucru. Drept urmare, va mai trece timp până când tăierile suspecte vor declanșa automat alarme, care să ajungă în timp real la Ocolul Silvic aferent, la Garda Forestieră, la Poliție și la Ministerul Mediului”.

 

„Trebuie să extindem protecția strictă asupra pădurilor naturale ale României de la 3%, cât protejăm acum pe hârtie, până la 30%, în cel mai scurt timp și în mod real”.

Greenpeace România

 

 

×