Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În România sunt între 800.000 şi 1.000.000 de persoane diagnosticate cu astm, potrivit Societăţii Române de Pneumologie (SRP), iar cele mai recente studii arată că în fiecare săptămână, unul din cinci pacienţi cu astm sever suferă o criză atât de gravă încât nu poate solicita ajutor. Praful, poluarea, fumul de ţigară sau gângacii de bucătărie pot declanşa această afecţiune vicleană, care poate ucide în lipsa tratamentului.
Astmul, o boală cronică ce afectează căile respiratorii caracterizată prin simptome ca lipsa de aer, respiraţie şuierătoare, senzaţie de apăsare în piept şi tuse, afectează tot mai mulţi români. Societatea Română de Pneumologie estimează că în România sunt între 800.000 şi 1.000.000 de pacienţi diagnosticaţi cu astm, adică aproximativ 6% din întreaga populaţie. Conform Societăţii Europene de Pneumologie (ERS), la nivel continental, numărul de persoane cu astm bronşic ajunge la 30.000.000, aproape 20% suferind de o formă severă a bolii, iar cel mai recent studiu al ERS, relevă că, în fiecare săptămână, unul din cinci pacienţi cu astm sever suferă o criză atât de gravă încât nu poate solicita ajutor.
“Prin spasm se poate muri. Pacientul cu astm tinde să-şi supraevalueze starea de sănătate şi să nu îşi ia mereu tratamentul. Astmul este o boală vicleană. Astmul trebuie tratat în permanenţă şi atunci când simţi că nu mai ai nimic. (...) Este o boală care ucide. Cei care nu au tratament de fond prezintă riscul cel mai mare”, spune preşedintele SRP, Ruxandra Ulmeanu, precizând că boala poate fi controlată.
Potrivit reprezentanţilor SRP, în perioada 15 - 28 mai au loc acţiuni de informare şi educaţie medicală, care se adresează atât pacienţilor diagnosticaţi cu astm, cât şi persoanelor care sunt predispuse la această afecţiune. De asemenea, în cadrul campaniei, în zilele de 27 şi 28 mai, în Parcul Tineretului din Bucureşti vor avea loc spirometrii gratuite, aceste testări reprezentând metoda de diagnostic şi monitorizare a astmului bronşic.
Cei mai importanţi factori de risc care pot fi controlaţi sunt fumatul - aproximativ jumătate dintre cazurile noi de astm apar la fumători, inclusiv la fumătorii pasivi; factorii de mediu, întrucât astmul poate apărea ca o reacţie la anumiţi alergeni de la locul de muncă; praful - expunerea la praf este asociată cu un risc crescut de astm bronşic; gândacii - s-a demonstrat că oamenii care trăiesc în case infestate cu gândaci au de patru ori mai multe şanse să facă astm decât ceilalţi.
“Astmul poate fi controlat. Tu poţi avea astm. Astmul nu te are pe tine” este motto-ul sub care se desfăşoară cea de-a X-a ediţie a campaniei de informare şi educare lansată, ieri, de Societatea Română de Pneumologie.
