x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Șefa ANM: Temperaturi maxime de vară, de 25-26 de grade, prognozate sâmbătă şi duminică, dar şi la începutul săptămânii viitoare

0
08 Oct 2019 - 13:41
Șefa ANM: Temperaturi maxime de vară, de 25-26 de grade, prognozate sâmbătă şi duminică, dar şi la începutul săptămânii viitoare pixabay.com

Sfârşitul acestei săptămâni şi primele zile din săptămâna viitoare vor aduce maxime caracteristice unei zile de vară, cu valori de 25 - 26 de grade Celsius, iar deficitul de precipitaţii va accentua seceta pedologică, la nivelul teritoriului agricol, a declarat, marţi, într-o dezbatere de specialitate, Elena Mateescu, director general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM).

"Pe termen scurt, avem câteva informaţii. Dacă astăzi vom mai vorbi în continuare de o vreme mai rece decât în mod obişnuit, începând de mâine valorile de temperatură vor fi în creştere, astfel încât putem să vorbim într-adevăr la scara întregii ţări de temperaturi între 14 şi 21 de grade Celsius. Începând de joi, valorile termice vor chiar mai mari, astfel încât spre sfârşitul de săptămână - sâmbătă şi duminică - să aducă valori apropiate de maxima unei zile de vară, de 25 - 26 de grade. Aspectul acesta termic se va păstra chiar şi spre începutul săptămânii viitoare. Sigur că pentru fiecare dintre noi aceste veşti sunt bune, dar din păcate precipitaţiile absente vor accentua în continuare seceta pedologică. Vom aduce de fiecare dacă, aşa cum facem, atât veşti mai bune, cât şi veşti mai puţin bune din punct de vedere al datelor meteorologice", a afirmat Mateescu.

Cât priveşte prognoza pe următoarele patru săptămâni, Elena Mateescu menţionat că estimările relevă faptul că vremea se va încălzi, iar deficitul de precipitaţii va fi prezent în mai multe zone din ţară.

"Până la finele lunii octombrie şi începutul lunii noiembrie, estimările arată că, în săptămâna 7 - 14 octombrie, vom avea abateri termice uşoare pozitive, în special în partea sudică a ţării. Din păcate, deficitul de precipitaţii va fi, în continuare, prezent. Pentru săptămâna 14 - 21 octombrie observăm o săptămână mai caldă decât în mod obişnuit, cu cele mai mari abateri, de această dată, în zona de sud, sud-est şi est a ţării şi cu cantităţi deficitare de precipitaţii, din nou, în special în partea de vest. Această tendinţă de păstrează şi pentru săptămâna 21 - 28 octombrie şi, nu în ultimul rând, pentru perioada 28 octombrie - 4 noiembrie", a subliniat specialistul ANM.

Pe de altă parte, directorul general al ANM a punctat faptul că Organizaţia Mondială de Meteorologie a adus în prim plan ideea de a desemna perioada 2015 - 2019 drept cea mai călduroasă din ultimii 140 de ani.

"La nivel global, în 22 septembrie, Organizaţia Meteorologică Mondială aducea în atenţia noastră faptul că perioada 2015 - 2019 este posibil să fie cea mai călduroasă din istoria măsurătorilor meteorologice. Cu o creştere a temperaturii medii anuale cu 1,1 grade Celsius faţă de perioada preindustrială, anul 2016 reprezintă, în prezent, cel mai călduros an din ultimii 140 de ani, adică de când se fac măsurători meteorologice. Uniunea Europeană are ca obiectiv reducerea emisiilor drvfe gaze cu efect de seră cu 45% până în 2030 şi zero emisii nete până în 2050. Ca atare, şi România trebuie să-şi îndeplinească aceste ţinte prin angajamentele pe care le are", a spus Mateescu.

Reprezentanţi ai autorităţilor, academicieni şi specialişti au participat, marţi, la dezbaterea "Schimbările climatice şi impactul în economie", organizată în incinta Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" (ASAS). AGERPRES/


 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 




Serviciul de email marketing furnizat de