x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Magiunul din prune Topoloveni este artă gastronomică

0
Autor: Carmen Anghel 10 Mar 2014 - 22:32
Magiunul din prune Topoloveni este artă gastronomică
Vezi galeria foto


Doamna Bibiana Dolores Stanciulov, director general şi unic acţionar al Sonimpex Topoloveni. O femeie de afaceri   care respectă şi iubeşte tradiţiile. Din aceste sentimente s-a născut, ca dintr-o poveste, magiunul de Topoloveni.

■ Jurnalul Naţional: Magiunul de Topoloveni este, poate, cel mai cunoscut brand din România ultimilor ani. Cum reprezintă el România?
■ Bibiana Dolores Stanciulov:
Magiunul din prune Topoloveni este singurul brand, din industria alimentară, care după 1990 a demonstrat că noi, românii, ne respectăm tradiţia, reţetele. La începutul secolului trecut Maximilian Popovici a transpus reţeta ţărănească, reţeta fierberii prunelor la foc direct, în cazane/tuciuri. Marele merit constă în adaptarea cazanelor cu pereţi dubli pentru a le transforma în magiunării. Beneficiul acestui procedeu este evident pentru produsul final, deoarece se păstrează toate calităţile nutriţionale ale prunelor prin evitarea temperaturii ridicate a focului. Magiunul din prune Topoloveni este artă gastronomică, parte a culturii româneşti care atestă înţelepciunea românească şi respectul pentru modul în care ne hrănim. Calitatea magiunului din prune Topoloveni este reflectarea calităţii poporului român. Acesta este motivul de bază pentru care nu ne permitem să scădem valoarea acestei reţete.

■ Cum s-a ajuns aici?
■ “Aici/Acum” pentru noi are dublă înţelegere. “Aici” este momentul în care am atras atenţia Institutelor naţionale şi internaţionale asupra acestui aliment funcţional; este momentul când am trăit emoţia unică a vieţii, momentul când Majestatea Sa Regele Mihai I mi-a strâns mâna şi mi-a acordat titlul de Furnizor al Casei Regale; momentul când am plâns de fericire văzând-o pe Diana, fiica mea, premiată de Chefi cu Stele Michelin sau medalii de argint şi bronz la Monde Selection. Dar este şi momentul în care ne-am trezit, peste noapte, cu “magiunurile” invenţie proprie, “magiunuri” care au, din păcate, în comun cu noi, doar numele de magiun; este momentul când trebuie să apărăm Magiunul prin justiţie. Este fiecare moment în care ne bucurăm că am reuşit să vorbim despre magiunul românesc în altă zona a lumii, dar şi fiecare luptă cu falsurile de pe piaţă...

■ E o tradiţie de familie?
■ Tradiţia de familie este că orice lucru trebuie temeinic făcut. Tradiţia de familie este că nu ai voie să minţi, să copiezi. Tradiţia de familie este că, întotdeauna, ceea ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face. Tradiţia de familie este că omul sfinţeşte locul şi trebuie să îţi respecţi şi aperi strămoşii deoarece dânşii nu o mai pot face... Întotdeauna când aducem prunele în curte, ne gândim că vom mânca noi, familia, prietenii... Ca profesie, nimeni din familie nu a practicat nimic de acest fel. Am apreciat întotdeauna hrana şi am fost învăţată de mică proverbul englezesc: sunt prea sărac că să îmi cumpăr ceva ieftin. Prefer ca hrană puţin şi bun, deoarece sănătatea este irecuperabilă, de multe ori. 

■ De când se folosea această reţetă?
■ Din Arhivele Naţionale şi Monografia Topoloveniului am aflat că în  zona această au fost înfiinţate livezi de pruni din sec. al XVIII-lea. Excedentul de prune, “salvate” de gospodine de la alambicul producător de ţuică, a fost preparat în diverse moduri. Ceea ce i-a atras atenţia lui Maximilian Popovici, la începutul secolului trecut, a fost faptul că magiunul nu se fierbea până la final în cazane pe pirostrii; după câteva ore de amestecare continuă în cazane, se punea în ulcele de pământ şi era “uitat” în cuptoare de pământ până se evapora apă din prune.
  
■ De unde sunt luate fructele?
■ Obţinerea Indicaţiei Geografice Protejate la nivel al Uniunii Europene ­ singurul produs românesc certificat astfel ­ permite cumpărarea prunelor din Uniunea Europeană. Din patriotism am cumpărat prune numai din România pentru a ajuta la dezvoltarea fermierilor români. Folosim, în principiu, zonele din sudul României pentru ca prunele să ajungă în stare cât mai proaspătă.

■ S-a pornit de la magiun de prune şi acum aveţi mai multe produse, unele chiar exotice după denumire.
■ Deviza noastră este că producem HRANĂ. Hrană presupune să se folosească ingrediente din natură. Deoarece magiunul nu are zahăr adăugat am creat şi pentru dulceţuri reţete fără zahăr ­ gama Topoloveana de dulceaţă, unde am înlocuit siropul din zahăr cu sirop natural din măr. Realizarea acestei game s-a impus şi din raţionamente economice pentru a se realiza o ocupare cât mai mare a forţei de muncă. Noi procesăm numai fructe şi legume proaspete. Pentru napi am căutat denumirea ştiinţifică deoarece nu ne hotărâsem asupra unui regionalism reprezentativ. Aşa s-a ajuns la dulceaţa din topinambur, de altfel singura dulceaţă din legume din portofoliul nostru.
 
■ Cum au fost primite produsele dvs. pe piaţa internaţională?
■ Din lipsa fondurilor nu am reuşit să exportăm, încă. Sau, mai bine zis, atunci când exportăm în vrac, în butoaie, înainte de a obţine Indicaţia Geografică Protejată, era “coadă” la poartă fabricii, coadă formată din austrieci, nemţi, olandezi... Domnii respectivi ambalau în borcane, cu un adaos de 1000 (o mie)/%. Sperăm că de acum încolo, cu ajutorul fondurilor europene ­ 1,5 milioane euro, pentru promovare ­ să demarăm exportul. La târgurile internaţionale de consumatori, în fiecare an, am reuşit vânzări adevărate către consumatorii direcţi.

■ Acasă mai faceţi dulceaţă? Faceţi prăjituri cu dulceaţă sau magiun?
■ Tradiţia familiei mele este că mâncarea se pregăteşte în casă; dragostea şi respectul faţă de familie ţi le manifeşti şi prin dragostea cu care creezi reţetele. Am încercat cozonacul cu magiun; bomboane de ciocolată cu magiun. În principiu folosesc magiunul Topoloveni în toate aluaturile în care înainte de 2001 puneam gemuri. Niciodată nu am mai făcut dulceaţă în casă deoarece nu am utilajele care să îmi permită să obţin aceste delicatese sănătoase. Până la noi, cine şi-a promovat conservele din fructe ca “dulce sănătos”? Este eticheta pe care profesor doctor Gheorghe Mencinicopschi a pus-o prima dată magiunului şi ulterior dulceţurilor noastre.

■ Vă place să va jucaţi cu reţetele? Cine inventează noile reţete de dulceţuri? Când ziceţi: “e perfectă!”?
■ Generaţia mea coincide generaţiei directoarei de producţie, doamna Cecilia Găgeanu, şi noi am crescut în spiritul gospodinei, a respectării mesei din casă. Împreună încercăm fiecare reţetă. Şi, întotdeauna, cerem sfatul doctorului Menci. Încercăm să ne autodepăşim.

■ Cum aţi ajuns una dintre cele mai interesante femei de afaceri?
■ Nu mă regăsesc în acest tip de om. Ocupată cu “scoaterea” magiunului din adâncul vremii, nu m-am gândit că sunt om de afaceri. Sau nu îmi place să fiu confundată cu “afaceriştii” care sunt într-un permanent cros al banului obţinut oricum şi oriunde. Am ţipat de fiecare dată când cineva şi-a permis să minimalizeze importanţa tradiţiei gastronomice. În ţipetele mele disperate s-au regăsit mulţi producători cinstiţi care sunt în pânza păianjenului, birocraţia. Cred că ecoul este mai puternic decât vorba. Eu m-am transformat în ecoul multor producători cinstiţi. În acelaşi timp, pentru mine, afacere înseamnă a face bine celor de lângă tine. Acum, când scriu, cred că numele îmi va rămâne legat de magiun. Şi, astfel, după, Diana înseamnă totul. 

Succese
Principalul produs al companiei, magiunul de prune Topoloveni, este deţinător a trei distincţii ITQI Superior Taste Award (2010, 2011, 2013), al Indicaţiei Geografice Protejate la nivelul UE, al certificatului “Atestarea Calităţii” (CNTC), al recomandării “Produs tradiţional recomandat de BIO ROMÂNIA”, al atestatului de furnizor oficial al Casei Regale a României etc.
În perioada 12-15 februarie, Magiunul de prune Topoloveni a fost prezent în cadrul BioFach ­ cel mai mare târg BIO din lume, desfăşurat la Exhibition Centre Nuremberg. 2014 este primul an în care Sonimpex Topoloveni participă la acest eveniment, după ce Magiunul de prune Topoloveni a obţinut certificarea BIO în toamna anului trecut.

Citeşte mai multe despre:   magiun topoloveni
Serviciul de email marketing furnizat de