x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Supliment Timp Liber - 14 aprilie 2014 La vară! La ţară!

La vară! La ţară!

de Simona Lazar    |    09 Mai 2014   •   21:22
La vară! La ţară!
Sursa foto: everyfinn/Getty Images/iStockphoto

Primăvara asta toridă, care face ca roata anotimurilor să nu mai aibă formă de... roată, ci mai mult de elipsă câşă-ntr-o parte m-a prins din urmă cu câteva versuri răzleţe din şlagăre mai vechi ori mai noi, unele din autori celebri, altele scrise de iluştri necunoscuţă. Cufundată-n reverii în inima unui parc bucureştean, pendulez între “la mare/ la soare” şi “locuinţa mea de vară/ e la ţară”, străduindu-mă să ocolesc cârdurile de vacile-Domnului care-mi ies în cale, încârligate, pe aleile cu smocuri de iarbă iţite din astfaltul crăpat. “Zău că-mi vine să-mi las baltă/ toate interesele”, mă zgândăreşte alt cîntecel, destul să mă-ntreb: dacă ar fi vară, dac-ar fi vacanţă şi dacă mi-aş permite să evadez, unde m-aş duce? La ţară! - vine iute răspunsul. Adică într-unul dintre acele locuri de-o frumuseţe frustă, încă nepervertită, presărate pe tot întinsul României.

Sunt adepta turismului rural, dar pun condiţii! Nici chiar ca-n Alpii austrieci, unde la o adică, dacă vrei, poţi dormi “perete-n perete cu vacile”, într-un alpaj la 2000 de metri altitudine, dar nici într-o vilă dintre acelea care nu mai păstrează nimic din trăinicia caselor româneşti de odinioară, doar de dragul confortului de 4 stele şi mai mult. M-aş duce la o pensiune sub Ceahlău, să mă-nveţe gazda să fac sarmale învârtite în frunze de fasole şi tocană de urzici călite-n unt de oaie. M-aş duce pe Valea Buzăului sau la Sărata Monteoru, să aflu taina “puriceilor boiereşti” şi-aş adăsta pe lângă Bran, într-una dintre zecile de pensiuni adăpostite pe văioage, numai şi numai să mă satur de limpezimea cerului de munte. Într-una dintre cele patru ţări ale Maramureşului, m-aş aşeza într-o casă veche, pe tălpi de lemn, şi-aş întreba socăciţa de ce zice că-mi dă mazăre da-mi pune dinainte fasole, notând conştiincios răspunsurile, pentru un viitor atlas lingvistic al României gastronomice.

La vară, la ţară! În ţara mea! Oriunde aşez degetul pe hartă, se poate găsi un loc de explorat, cu “pachetul complet”: case curate, oameni buni, mâncare din reţetarul tradiţional (tot mai “la modă” de la un timp încoace), peisaje tulburătoare şi poveşti, mai vechi ori mai noi, de ţinut minte şi de repovestit când vor da din nou zăpezile peste suflet!...


×