x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Mihail Sadoveanu era un taciturn

0
Autor: Monica Andronescu 06 Feb 2011 - 17:27
Mihail Sadoveanu era un taciturn
Vezi galeria foto

Despre Mihail Sadoveanu şi persona­litatea lui şi fascinantă, şi controversată s-a scris şi s-a vorbit adesea şi în timpul vieţii lui, şi după moarte.

Des­pre opera lui, asemenea. Iar dintre toate romanele lui, "Fraţii Jderi" ră­mâ­ne, cu siguranţă, una dintre po­veş­tile cele mai îndrăgite în literatura română. Despre toate astea şi mai ales despre omul Mihail Sadoveanu, aşa cum apărea el în public, în şe­din­ţe­le de la Uniunea Scriitorilor, în ca­drul întâlnirilor cu cititorii, des­pre mi­cile şi marile slăbiciuni ale unuia dintre cei mai importanţi scrii­tori ro­mâni am stat de vorbă cu cri­ti­cul lite­rar Dumitru Micu, pre­fa­ţa­to­rul acestei ediţii a "Fraţilor Jderi", care şi-a amin­tit cum odată, demult, drumurile lor s-au întâlnit şi s-au intersectat o clipă...

Vezi aici ce cărţi de Mihail Sadoveanu au apărut în colecţia "Biblioteca pentru Toţi"

Jurnalul Naţional: Cine este Sadoveanu pentru dumneavoastră?
Dumitru Micu: E atât de neaşteptată întrebarea, încât mă văd con­strâns să plagiez un francez care, scriind despre Creangă, a spus în secolul al XIX-lea: "Geniul poporului român s-a întrupat într-un om şi s-a numit Ion Creangă". Ceva analog s-ar putea spune şi despre Sadoveanu, chiar dacă el nu a fost asemenea lui Creangă, un semiţăran. Dar e un produs şi o expresie a geniului românesc, într-o expresie diferită de cea din crea­ţia lui Creangă, însă  geamănă oarecum. Geniul românesc în expresie moldavă s-a încarnat cel puţin în trei variante, Eminescu, Creangă şi Sadoveanu. În mod obiectiv, Sa­do­veanu este una dintre încarnările chintesenţializate ale puterii de creaţie în expresie specific româ­nească.

L-aţi cunoscut pe Sadoveanu?
Da, sigur. După ce-am venit la Bucureşti, nu puteam să nu-l cunosc, pentru că apărea des în public, fiind preşedinte al Uniunii Scriitorilor. În anii ’50 erau mereu consfătuiri, conferinţe... În martie 1949 l-am văzut pentru prima dată la o conferinţă pe ţară a scriitorilor, în Aula Facultăţii de Drept. El era în permanenţă în prezidiu şi l-am putut vedea bine şi de aproape, şi în pauzele consfătuirilor. Era încă frig şi era îmbrăcat într-un palton verde. Aşa mi-a rămas prima lui înfăţişare. Eu eram foarte tânăr atunci, membru al filialei din Cluj al viitoarei Uniuni a Scriitorilor. Şi eram cu ochii asupra lui. Iar într-o pauză, mi-aduc aminte, a simţit pesemne că-l fixam şi s-a întors spre mine.

Vezi aici lista titlurilor apărute în colecţia "Biblioteca pentru Toţi"

Cum era omul Sadoveanu?
Era taciturn. Mai tăcut decât Bla­ga... Cel puţin în împrejurările în care l-am putut cunoaşte eu, în public, căci participa la diferite manifestări politice şi culturale. Şi nu era prea protocolar. De pildă, când era într-o şedinţă mai lungă, la un mo­ment dat şi-a scos haina, a rămas numai în cămaşă şi pe urmă a adormit.

L-aţi cunoscut şi personal?
Am debutat editorial cu o broşură despre el în 1955, intitulată "Sensul etic al operei lui Sadoveanu". În acel an el a împlinit 75 de ani. Şi cu prilejul ăsta s-a dat o recepţie în cinstea lui. Tocmai apăruse cărticica asta şi cineva m-a prezentat. Înainte de a-i spune ceva, mi-a zis: "Te cheamă Chiş...". Numele meu originar e Chiş, care, pe ungureşte, înseamnă "mic". Am stat doar câteva minute şi discuţia s-a mărginit la câteva vorbe. Dar tot la conferinţa scriitorilor despre care spuneam mai devreme l-am văzut la un moment dat în hol. Pe vremea aceea se petrecea bine la consfătui­rile astea. Se mânca şi se bea bine, asta era partea agreabilă a regimului şi prin asta a atras adeziunea multor intelectuali şi artişti. De câte ori era o şedinţă mai importantă la scriitori se oferea bufet în pauză şi cu băuturi inclusiv alcoolice. Şi beau ca sparţii intelectualii noştri... "inginerii sufletului omenesc", cum i-a numit Sta­lin. Şi odată, la un ospăţ, Sadoveanu parcă era un boier din romanele lui is­torice, a bătut aşa din palme, p­o­run­cind: "Să se aducă vin mult". Altă dată, la o altă întâlnire cu cititorii, or­ga­ni­zatorii m-au invitat şi pe mine să vorbesc. M-am dus înainte, a venit şi el la un moment dat, dar n-a intrat direct în sala mare. Nu era solemn deloc şi mi-aduc aminte că era su­pă­rat că "vin iar ăştia cu aparatele lor să în­registreze, proiectează lumina asupra ta şi-ţi scot ochii". Şi lui i s-a părut că e aşa de spiritual ce-a spus că a început să râdă singur de propria glumă. Iar ceilalţi au râs în semn de servilism... Pe urmă l-am cunoscut la Şcoala de literatură, o şcoală care era menită să-i educe pe scriitori în spi­rit revoluţionar comunist, organizată după modelul Institutului de litera­tură Maxim Gorki din Moscova...



Propune tilturi noi de acelaşi autor

Sadoveanu e o personalitate controversată... A făcut pact cu regimul comunist?
Mi-e teamă că da... Nu era chiar un sfânt, el era un înalt demnitar comunist şi unul dintre ginerii lui era în închisoare. El a fost prin structura lui un democrat sau, mai bine zis, un demofil. După cum povesteşte el, se înhăita de când era copil cu toţi derbedeii. Şi l-a înfruntat pe tatăl lui încă din copilărie, şi asta pentru că mama lui era de origine mai joasă. A fost întotdeauna de stânga şi filorus. Aşa că a venit oarecum în chip natu­ral spre regimul comunist. Fiind şi agreat de ruşi şi simpatizând cu naţia rusă, a trecut de partea asta, pentru că avea temeiuri, dar a făcut-o şi din calcul. În 1944, s-a constituit Asociaţia pentru strângerea legăturilor cu Uniunea Sovietică, şi el acolo a ţinut o conferinţă pe care apoi a publicat-o cu titlul "Lumina vine de la răsărit", în care pledează de apropierea de Uniunea Sovietică. Sigur că el nu putea să prevadă ce vor face co­muniştii după ce vor prelua puterea... O fi fost şi naivitate, şi bună-credinţă... Dar altminteri, era un om nemai­po­menit de lacom de bunuri pământeşti. Mi-a povestit cineva din Iaşi că într-o primăvară, când lucra la Copou, Sadoveanu a angajat un ţăran să-i sape grădina, ţăranul a rupt hârleţul şi scriitorul i-a luat căciula. Era un ţăran amărât, şi el nu i-a dat căciula până nu i-a plătit hârleţul. Era lacom de bani, e-adevărat că avea şi familie grea... Cerea onorarii exorbitante. Era foarte acaparator, hulpav... La premiera de la spectacolul cu "Neamul Şoimăreştilor", dramatizat de Mihail Sorbul, se pare că el umbla cu o farfurie cu cozonac şi dădea cu mâna fiecăruia câte o felie. Deci era şi zgârcit şi avea şi accese de răutate, ca într-o zi când se juca cu un câine care se pare că l-a muşcat uşor şi el l-a împuşcat pe loc, deşi era mare iubitor de animale. Povestea Cioculescu cum l-au vizitat odată acasă mai mulţi lideri ai partidului, în frunte cu Gheorghiu-Dej, şi Dej s-a apucat să-i admire panoplia de arme şi s-a oprit la una dintre ele. Soţia lui zice: "Dle preşedinte, ne-aţi face o mare onoare dacă aţi primi-o ca un dar din partea noastră". Şi Sadoveanu, când a auzit, a început să protesteze. Atunci Dej a aşezat-o la loc. Dar a făcut, se pare, şi acte de generozitate, îi ajuta pe scriitorii ajunşi la nenorocire, le trimitea pe ascuns de Crăciun mâncare.

Propune titluri noi pentru colecţia "Biblioteca pentru Toţi"

Cât de actual vi se pare azi Sadoveanu?
Depinde de pe ce poziţie îl pri­veşti, din ce unghi. Nu ştiu încotro merg preferinţele contemporanilor. Depinde dacă e privit din punct de vedere al specialiştilor sau al pu­bli­cului larg... Eu am impresia azi că toată lumea scrie şi nimeni nu mai citeşte. Există o tendinţă în rândul intelectualilor de a dispreţui tot ce e românesc sau de inspiraţie rurală, şi pe Sadoveanu îl consideră complet depăşit. Dar un consumator de artă care n-are prejudecăţi nici estetice, nici ideologice, nici naţionale, nici politice, nici religioase – şi un asemenea consumator mă pretind – nu poate judeca aşa. Ca sensibilitate, eu cred că e tot atât de actual Sadoveanu ca Eminescu, Creangă, Blaga sau Caragiale, dar, mai mult, dintre toţi scriitorii români, cred că cele mai multe consonanţe există între opera lui şi cea a lui Eminescu. Cred că proza lui e pandantul poeziei eminesciene. M-am întrebat mereu ce e un mare scriitor. Eu cred că mare e acel artist care atacă problemele capi­tale, eterne ale omului şi o face la modul adecvat cu mijloacele adecvate acestor probleme. Marele scriitor, fie că scrie în proză sau în teatru sau în versuri, e acela care revelează universalul, eternul, general umanul, în nici un caz condiţia esenţială a va­lorii nu e doar iscusinţa formală, tehnică. Or, în istoria artelor, tocmai aceste fapte de creaţie, care ţin de ineditul expresiei, se bucură de aprecieri, pentru că sunt noi şi iau sensibilitatea prin surprindere. Dar inovaţiile îşi au rolul lor, însă ceea ce e permanent e ceea ce pune fiinţa umană în raport cu eternitatea, cu absolutul, iar Sadoveanu o face. Şi o face întocmai ca Eminescu. Deci Sadoveanu este în proză ceea ce este Eminescu în poezie. Un poet al mişcării materiei cosmice. Opera lui Sadoveanu este o epopee a vieţii universale, un poem al naturii. Pentru Sadoveanu, totul trăieşte, de la om la firul de iarbă. El te pune în faţa marilor miracole ale existenţei. Şi oare nu tocmai asta defineşte specificul naturii umane?

"Fraţii Jderi", centrul creaţiei lui Sadoveanu
Romanul "Fraţii Jderi" e principala lui operă, în orice caz dintre romanele istorice e cel mai amplu şi nu este un altul care să-i fie superior. E un epicentru şi în sensul vizionar. Dacă luăm toate scrierile cu caracter istoric ale lui, vedem că unele evocă perioade de glorie ale Moldovei şi altele perioade de decadenţă. Iar perioada cea mai luminoasă din istoria Moldovei, domnia lui Ştefan cel Mare, se reflectă în "Fraţii Jderi" şi una de mizerie şi suferinţă în "Zodia Cancerului" şi "Vremea Ducăi Vodă". Cel puţin în scrie­rile de inspiraţie istorică, "Fraţii Jderi" e ca un astru în jurul căruia gravitează asemenea sateliţilor celelalte opere. Întrebat el însuşi la care dintre cărţile lui ţine mai mult, a spus "Baltagul", "Zodia Cancerului" şi "Fraţii Jderi". Romanul era printre operele lui preferate... Aşa încât e, dacă nu principala operă sadoveniană, printre cele mai importante capodopere.

Citeşte mai multe despre:   sadoveanu,   biblioteca pentru toţi

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

România va fi prezentă cu peste 600 de titluri la Târgul Internaţional de Carte de la Beijing

România va fi prezentă cu peste 600 de titluri la Târgul Internaţional de Carte de la Beijing
România va fi prezentă cu peste 600 de titluri la a XXVI-a ediţie a Târgului Internaţional de Carte de la Beijing (BIBF), care se va desfăşura de miercuri până duminică şi la care ţara noastră are statut de ...

Serviciul de streaming al grupului Disney va fi lansat în Canada şi Olanda, în noiembrie

Serviciul de streaming al grupului Disney va fi lansat în Canada şi Olanda, în noiembrie
Walt Disney Co a anunţat luni că va lansa noul său serviciu de streaming video, Disney+, în Canada şi Olanda, pe 12 noiembrie, aceeaşi dată la care va avea loc şi lansarea acestuia în Statele Unite, informează...

Dwayne Johnson s-a căsătorit în secret, duminică, în Hawaii

Dwayne Johnson s-a căsătorit în secret, duminică, în Hawaii
Actorul american Dwayne Johnson, supranumit "The Rock", a anunţat că s-a căsătorit cu partenera lui de viaţă, cântăreaţa Lauren Hashian, în cadrul unei ceremonii secrete, care a avut loc duminică în Hawaii,...

Regizorul Costa-Gavras va fi distins cu Premiul Jaeger-LeCoultre, la Mostra di Venezia

Regizorul Costa-Gavras va fi distins cu Premiul Jaeger-LeCoultre, la Mostra di Venezia
Galerie Foto Bienala de la Veneţia a anunţat că anul acesta Premiul Jaeger-LeCoultre Glory to the Filmmaker îl va onora pe cunoscutul regizor francez de origine greacă Costa-Gavras. Cineastul va primi distincţia în 31 august,...

„Lunga vară fierbinte a marilor festivaluri” la Teatrelli – Octavian Saiu îi aduce în fața publicului pe directorii a două importante festivaluri de teatru

„Lunga vară fierbinte a marilor festivaluri” la Teatrelli – Octavian Saiu îi aduce în fața publicului pe directorii a două importante festivaluri de teatru
O întâlnire cu cărțile pe față despre fenomenul festivalier din România, dar și din străinătate. Ce tipuri de evenimente merită urmărite? Ce este supraevaluat? Care este rolul festivalurilor pentru public...

Juriul de concurs al Galei Tânărului Actor HOP, 2019

Juriul de concurs al Galei Tânărului Actor HOP, 2019
UNITER anunță juriul de concurs pentru ediţia a XXII-a a evenimentului mult așteptat de tinerii actori și nu numai – GALA TÂNĂRULUI ACTOR, HOP. Cei 50 de concurenți pășesc în universul GIGI CĂCIULEANU

Ştefan Bănică: “La Cerbul de Aur am avut şansa să-i ascult şi să-i cunosc personal pe Cindy Lauper şi pe Jerry Lee Lewis!”

Ştefan Bănică: “La Cerbul de Aur am avut şansa să-i ascult şi să-i cunosc personal pe Cindy Lauper şi pe Jerry Lee Lewis!”
Galerie Foto La Cerbul de Aur şi-a cunoscut idolul copilăriei! A întâlnit-o pe Cyndi Lauper! A urmărit recitaluri ale lui Tom Jones, Pink, James Brown! Şi, tot la Cerbul de Aur, va urca pe scenă pentru a parta oară! Toate i...

"Căsuța din ceață" și "Cadranul Plus Plus", la Festivalul UNDERCLOUD!

"Căsuța din ceață" și "Cadranul Plus Plus", la Festivalul UNDERCLOUD!
Galerie Foto Au mai rămas doar câteva zile până când vă veți putea întâlni cu două dintre spectacolele Teatrului Apropo, "Căsuța din ceață" și "Cadranul Plus-Plus",  în ediția a XII-a a...

O nouă mărturie arhitectonică despre Mănăstirea Văcărești

O nouă mărturie arhitectonică despre Mănăstirea Văcărești
Muzeul Municipiului București invită persoanele interesate să participe la vernisajul expoziției tematice „Memoria arhitecturii: Mărturiile unor arhitecți despre Mănăstirea Văcărești”, eveniment care va...

Fascinante broderii din bogata tradiţie bizantină din România, la Luvru 

Fascinante broderii din bogata tradiţie bizantină din România, la Luvru 
Galerie Foto                                                Muzeul Luvru a găzduit, timp de trei luni, o impresi...

40 de ani de la primul show color al Televiziunii Române

40 de ani de la primul show color al Televiziunii Române
Galerie Foto Moment aniversar pe scena Festivalului Internaţional Cerbul de Aur 2019. În urmă cu 40 de ani, „Eu sunt Corina”, un spectacol de televiziune produs de regretatul Tudor Vornicu, alături de echipa sa, devenea...

Istoria ascunsă a unui portret-simbol - Tristan Tzara

Istoria ascunsă a unui portret-simbol - Tristan Tzara
Muzeul Național de Artă al României a deschis, la sfârșitul săptămânii trecute,  mini expoziția–investigație având ca temă misterioasa „dispariție” a portretului poetului avangardist Tristan...

Doliu în lumea muzicii populare. A murit cântăreața Ana Maria Pop

Doliu în lumea muzicii populare. A murit cântăreața Ana Maria Pop
Cântăreaţa de muzică populară Ana Maria Pop, în vârstă de 37 de ani, a murit duminică seara, în urma unui accident rutier produs pe DN 1C, pe raza comunei Cicârlău, a precizat Biroul de comunicare al IPJ...

Lungmetrajul "Vitalina Varela" este marele câștigător al Festivalului de la Locarno

Lungmetrajul "Vitalina Varela" este marele câștigător al Festivalului de la Locarno
Lungmetrajul "Vitalina Varela", al regizorului portughez Pedro Costa a câștigat premiul Leopardul de Aur (Pardo d'oro) la Festivalul de film de la Locarno (Elveţia). Filmul prezintă povestea Vitalinei, o...

Netflix va produce un serial de animație dedicat lui Elvis Presley

Netflix va produce un serial de animație dedicat lui Elvis Presley
Compania americană Netflix va produce serialul de animație pentru adulți "Agent King", dedicat împlinirii a 42 de ani de la moartea celebrului cântăreț, Elvis Presley. Acesta se va realiza în...
Serviciul de email marketing furnizat de