x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

De la Bârca la Viena şi înapoi (XIX)

0
Autor: Adrian Păunescu 07 Sep 2008 - 00:00
De la Bârca la Viena şi înapoi (XIX)

Praf mult, fum în Viena. Repede se depune pe lucruri un fel de mîzgă care se usucă. Ochiul meu stîng e bolnav rău. Probabil că el simte cel mai adînc şi mai repede alt aer.

Nota autorului: Am marcat cu paranteze drepte paragrafele care mi-au fost cenzurate la apariţia cărţii. Am început deci azi, 3 ianuarie 1979, cartea de fapte şi gînduri


13 ianuarie 1979(n.r. – continuare)
Praf mult, fum în Viena. Repede se depune pe lucruri un fel de mîzgă care se usucă. Ochiul meu stîng e bolnav rău. Probabil că el simte cel mai adînc şi mai repede alt aer.

*

Andrei e fericit: i-au apărut tuleiele şprin părţile secrete.ţ Îmi spune:

– Am să-ţi comunic ceva extraordinar, tată. Nu mai sînt copil.


14 ianuarie 1979
Ne îmbrăcăm în grabă. Timpul nu-mi mai ajunge. Notez în grabă totul. Impresiile se aglomerează. Cunoştinţele se înmulţesc. Semnificaţiile dau peste marginile cuvintelor. Ieri a fost o zi mare pentru mine: întîlnirea cu celebra colonie română.

Azi, împreună cu toţi membrii ambasadei, în frunte cu splendidul cap alb Octavian Groza, mergem – îmbrăcaţi frumos şi curat, ca în copilărie, acasă, în sat – la biserica română unde va avea loc un tedeum în onoarea Unirii Principatelor şi a Unităţii naţionale a României socialiste.

Viena, duminica, e un oraş aproape pustiu. Vienezii se duc pe-afară, pe unde apucă; ei pleacă de vineri după-amiază. Splendidă fugă în natură. Dar cumplită, îngrozitoare senzaţie de străinătate. Nu pentru mine (eu mai am o săptămînă şi mă întorc în România mea, mai săracă, dar mai caldă, mai umană), ci pentru ei toţi.

Iată-i în maşinile lor excepţionale!

Iată-i importanţi şi satisfăcuţi!

Iată-i uitîndu-se unii la aţii fără a se vedea.

Iată-i – în momentele de cumpănă, vieţi moarte – privindu-se unii pe alţii, ca pe nişte cazuri, ca pe nişte personaje fictive.

Mă furnică pe şira spinării să văd indiferenţa ameninţînd planeta.

Ce-i de făcut? Bunurile tot mai luxoase, departe de a-i uni pe austrieci, îi separă. Cînd îşi ciocnesc maşinile, ei nu strigă ca disperaţii, ca apucaţii (ca unii de-ai noştri, care după aceea se împrietenesc şi-şi fac vizite în familie: “Ehei, noi sîntem prieteni vechi, ne-am cunoscut la accident”. “Cum, care accident?” “Cînd ne-am ciocnit noi doi...”), austriecii sînt flegmatici şi oficiali. Pleacă mai departe fără pic de supărare, nu pentru că n-ar ţine la maşini, ci pentru că aşa vor putea încasa asigurările cuvenite. Totul e clar aici! Legea-i lege!

Ieri a fost ridicată cu camionul mare al poliţiei o maşină diplomatică parcată lîngă Elias.

Dar oamenii, oamenii, cît mai sînt ei de oameni?

Oamenii, oamenii unde au dispărut, Doamne?

Sînt într-un week-end prelungit? Sînt într-un century-end?

Nu, nu toţi. Sînt prezenţi necăjiţii de români din Austria, de exemplu. Iată-i în micul templu al credinţei şi amintirii lor, de la colonie. Preotul Marin Branişte – figură de mitropolit tînăr – cîntă dulce şi impunător. 70-80 de români – femei şi bărbaţi – se roagă în această dimineaţă de duminică, în care atîţia oameni de pe planetă nu se gîndesc pur şi simplu la nimic, în această dimineaţă de duminică a anului 1979, pentru ţara lor, pentru unitatea şi integritatea ei, pentru binele celor de-acasă, pentru sănătatea preşedintelui atît de iubit şi preţuit aici, Nicolae Ceauşescu. Aici şi oriunde sînt oameni cinstiţi.

Dumnezeul nostru să aibă în grija sa patria noastră R.S. România şi ţara în care trăim, Austria, Dumnezeul nostru să ţină în mare mila sa poporul român, să dea sănătate şi putere de muncă şi luptă preşedintelui nostru.

Fie ca şi acest an să fie un an bun pentru poporul bun al României.

Doamne ajută şi apără!

Sînt înfiorat.

Păstrez în inimă pentru toată viaţa imaginea acelei biserici – care e cum poate fi, adică modestă – în care românii austrieci se rugau pentru noi, cei de-acasă.

Ştiu, bineînţeles, că patria noastră există, supravieţuieşte şi se dezvoltă nu neapărat din rugăciunile acelor minunaţi fraţi ai noştri, ci din lupta şi munca noastră, acasă. Dar emoţionant rămîne gestul. Emoţionant rămîne faptul că în plină Vienă voci se ridicau şi genunchi se aplecau pentru România cea veşnică.

Şi, dacă există Dumnezeu, îl rog să-i ţină pe acei oameni mistuiţi de dorul patriei, să fie sănătoşi ei şi să fie sănătoşi copiii lor.

Doamne, există măcar acum şi apără-i pe români şi uneşte-i pe toţi întru dreptatea ta.

Şi, deodată, preotul Branişte se adresează românilor cu privire la mine. Vorbele sale mă strivesc parcă. Încă nu fusesem lăudat într-o biserică, de la botez încoace.

Şi părintele Marin îmi cere să iau – dacă doresc – cuvîntul.

Mă gîndesc instantaneu la ce vor zice aceşti oameni dacă voi refuza.

Mă gîndesc la ce vor zice duşmanii mei, ipocriţii puritani ai stîngismului.

Mă gîndesc la destinul meu.

Mă gîndesc la copilul meu, care e cu mine.

Mă gîndesc la fetiţa mea, Ioana, care e în ţară.

Mă gîndesc la sănătatea ta, Elena.

Mă gîndesc la bătrînii mei părinţi.

Mă gîndesc la ţara noastră care s-a ascuns de atîtea ori în biserica noastră.

Mă gîndesc la preşedintele Nicolae Ceauşescu, care şi-a însoţit părinţii pe ultimul lor drum, prin biserica străbună, spre pămîntul în care se întorceau.

Mă gîndesc la demnitate şi datorie.

Mă gîndesc la libertate.

Mă gîndesc că, dacă noi, comuniştii, n-avem îndoieli cu privire la dreptatea noastră şi la legitimitatea credinţei noastre, atunci e absurd, e meschin, e umilitor să ne temem a folosi toate posibilităţile noastre pentru a ne manifesta.

De cine ne-am feri? Cum să fim noi, oamenii libertăţii, atît de puţin liberi, atît de dogmatici, atît de încuiaţi, încît să refuzăm a folosi o şansă de grijă că duşmanii din cadrul partidului, nu alţii, vor insinua că am trădat, că am făcut coaliţie cu misticismul şi toate celelalte gogonate?

În fond, totdeauna în viaţa mea de 35 de ani am fost cineva cînd am fost eu însumi, cînd nu m-am supus circumstanţelor şi compromisurilor.

Fac doi paşi în biserica română din Viena şi le vorbesc fraţilor mei.

Ştiu, oameni buni, că nu sînteţi obişnuiţi să vă vorbească un poet ca mine, din România, într-o împrejurare ca aceasta. Dar mulţumind pentru invitaţia făcută, voi vorbi aici, în acest locaş. Desigur, azi, pentru noi, în România, altele sînt locurile de unde ne adresăm oamenilor, altele sînt locurile în care mulţi oameni vin spre a primi lumina. Dar rolul bisericii române nu trebuie cumva minimalizat. Biserica Ortodoxă Română merită omagiul adînc al tuturor fraţilor români, pentru tot ce a făcut şi face spre binele patriei, al oamenilor.

În ţară, pentru mine a fost o mîndrie înfiorată să pot realiza – în climatul de libertate instaurat în societate de gîndirea şi fapta curajosului şi înţeleptului nostru cîrmaci – emisiuni de televiziune la biserica din Ţebea, altar al neamului lîngă mormintele lui Avram Iancu, Ioan Buteanu şi al lui Simeon Groza, strămoşul demn al ambasadorului nostru la Viena, Octavian Groza.

Lîngă mormintele acelea şi lîngă celelalte morminte niciodată îndeajuns plînse.

La Ţebea lîngă gorunul lui Iancu, lîngă gorunul lui Iancu (despre care se spune

Iar de va veni duşmanul

Să vă ia pămînt şi drept,

Români, scuturaţi gorunul,

Ca din somn să mă deştept)

Lîngă gorunul lui Nicolae Ceauşescu.

La Ţebea, în biserica pictată cu Tricolor.

Am realizat scene de clopot de Putna bătîndu-se de toţi pereţii cerului “Ştefane, Măria Ta, Tu la Putna nu mai sta”.

Am ascultat şi am dat ascultătorilor şi telespectatorilor grozava vijelie de sunete a clopotului Catedralei Reîntregirii din Alba.

Dar ctitoriile României, spre fericirea ei, nu s-au oprit, oameni buni, la acele biserici.

Ele sînt azi fabricile, uzinele, şcolile, teatrele, casele de cultură şi casele oamenilor.

Fără aceste noi ctitorii, s-ar părăgini şi cele vechi.

Fără pîinea dezvoltării socialiste, a dreptăţii noastre de azi, cui i-ar suna frumos în urechi clopotele ctitoriilor bătrîne?

(va urma)

Citeşte mai multe despre:   oameni,   meditaţie de călătorie,   biserica,   sînt,   gîndesc

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Ariana Grande, acuzată de plagiat cu o săptămână înainte de premiile Grammy

Ariana Grande, acuzată de plagiat cu o săptămână înainte de premiile Grammy
Împotriva vedetei pop Ariana Grande a fost depus joi un denunţ pentru plagiat, în care se arată că piesa ei de succes ''7 Rings'', nominalizată la înregistrarea anului în cadrul premiilor Grammy, conţine strofe...

Ducii de Sussex nu sunt doriți de canadieni. Aceștia nu vor să plătească pentru șederea cuplului regal în țara lor

Ducii de Sussex nu sunt doriți de canadieni. Aceștia nu vor să plătească pentru șederea cuplului regal în țara lor
Cei mai mulţi dintre canadieni nu doresc să plătească cheltuielile de şedere în ţara lor a ducilor de Sussex, prinţul Harry şi Meghan Markle, inclusiv cele privind securitatea cuplului princiar, potrivit unui...

Anamaria Prodan revine la Antena Stars cu reality show-ul Prodanca şi Reghe. Preţul succesului

Anamaria Prodan revine la Antena Stars cu reality show-ul Prodanca şi Reghe. Preţul succesului
Galerie Foto Dupã mini seria Prodanca şi Reghe, viaţa în Dubai, difuzatã în exclusivitate la Antena Stars anul trecut, îndrãgita familie Prodan-Reghecampf revine pe micile ecrane cu un nou reality show – Prodanca şi...

Sibiul va concura pentru cea mai bună destinație turistică din Europa

Sibiul va concura pentru cea mai bună destinație turistică din Europa
Sibiul a fost nominalizat să concureze în acest an pentru cea mai bună destinaţie turistică europeană, după ce în 2007 a fost primul oraş din România cu statutul de Capitală Culturală Europeană şi în 2019...

Sicriul lui Johnny Hallyday, transferat într-un cavou din Antilele franceze

Sicriul lui Johnny Hallyday, transferat într-un cavou din Antilele franceze
Sicriul celebrului rocker francez Johnny Hallyday a fost transferat într-un cavou definitiv din cimitirul Lorient de pe insula Saint-Barthelemy din Antilele franceze, în apropierea mormântului unde a fost înhumat...

In memoriam Cristina Țopescu

In memoriam Cristina Țopescu
Televiziunea Română regretă dispariţia jurnalistei Cristina Țopescu şi îi aduce un respectuos omagiu difuzând o ediție specială in memoriam.   Cristina Țopescu  va rămâne veşnic în...

Premierul britanic Boris Johnson vrea să slăbească dar nu poate renunța la brânză

Premierul britanic Boris Johnson vrea să slăbească dar nu poate renunța la brânză
Prim-ministrul britanic Boris Johnson a declarat că doreşte să slăbească în 2020, dar nu va lua parte la ''Veganuary'' - o practică populară de a adopta o alimentaţie vegană în luna ianuarie - întrucât ar...

Noi destinaţii turistice în judeţul Sibiu

Noi destinaţii turistice în judeţul Sibiu
Albota este localitatea care atrage un număr din ce în ce mai mare de turişti, în zona Sibiului, după ce aici au fost amenajate, din iniţiativă privată, o păstrăvărie şi locuri de cazare la standarde...

Insula Phuket, cea mai mare destinație turistică din Thailanda

Insula Phuket, cea mai mare destinație turistică din Thailanda
Insula Phuket este cea mai mare din Thailanda, situată în sudul țării, pe coasta de vest a Mării Andaman, din Oceanul Indian, fiind legată de continent prin două poduri. Este una din cele 76 de regiuni sau...

„Alpii Transilvaniei”, pe lista New York Times a celor 52 de locuri de vizitat în 2020. Lista completă a destinațiilor

„Alpii Transilvaniei”, pe lista New York Times a celor 52 de locuri de vizitat în 2020. Lista completă a destinațiilor
Publicația New York Times a realizat o listă cu 52 de locuri care merită vizitate în 2020. În topul țărilor cu destinații care trebuie văzute măcar o dată în viață se află și România, cu „Alpii...

Miliardar japonez caută parteneră să-l urmeze, la propriu, pe Lună

Miliardar japonez caută parteneră să-l urmeze, la propriu, pe Lună
Un miliardar japonez căută o parteneră care să-l urmeze pe Lună şi, deşi pare o propunere romantică, este vorba de o ofertă concretă care implică un periplu real plin de aventuri, relatează...

Serialul Vis de iubire va putea fi urmãrit la Happy Channel

Serialul Vis de iubire va putea fi urmãrit la Happy Channel
Galerie Foto      Din 22 ianuarie, în fiecare miercuri şi joi, de la 20:00, Happy Channel le aduce telespectatorilor unul dintre cele mai apreciate seriale turceşti ale momentului, Vis de iubire. Protagonistul serie...

Xtra Night Show revine la Antena 1

Xtra Night Show revine la Antena 1
Galerie Foto Emisiunea Xtra Night Show revine pe micul ecran diseară, 13 ianuarie, de la ora 23:30, la Antena 1. Subiectele momentului, invitați interesanți, materiale în exclusivitate sunt, și în acest sezon, ingrediente...

Mukinka, câștigătorul iUmor, a devenit tată pentru prima oară: “Am izbucnit în lacrimi de fericire în plină stradă”

Mukinka, câștigătorul iUmor, a devenit tată pentru prima oară:  “Am izbucnit în lacrimi de fericire în plină stradă”
Galerie Foto             Mukinka, câștigătorul celui de-al şaptelea sezon iUmor, a devenit tată de fată la scurt timp după ce a reușit să încânte o țară întreagă...

Prințul Harry va discuta cu regina Elisabeta a II-a despre îndatoririle sale. Acesta a anunțat că se va retrage parțial din viața publică

Prințul Harry va discuta cu regina Elisabeta a II-a despre îndatoririle sale. Acesta a anunțat că se va retrage parțial din viața publică
Prinţul Harry al Marii Britanii se va întâlni astăzi cu regina Elisabeta a II-a şi cu alţi membri de rang înalt ai Casei Regale britanice pentru a discuta despre planul său de a renunţa la o parte din înda...
Serviciul de email marketing furnizat de