x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

De la Bârca la Viena şi înapoi (XLV)

0
Autor: Adrian Păunescu 22 Mar 2009 - 00:00

20 ianuarie 1979(n.r. - continuare) Visează noaptea urât şi îl strig, şi el a învăţat să mă strige şi el când simte că sunt în pericol, când din celulele mele s-ar putea întruchipa un duşman care să-mi facă rău dinăuntru şi din afară.



Nu mi-am închipuit că pot fi atât de caraghios, atât de prăpăstios şi de distrus şi de recompus în toate ale mele şi-n toate ale oamenilor buni lângă un trup firav de-al cărui somn şi de a cărui viaţă simt că n-are dreptul să se atingă nimeni. Şi-n acelaşi timp, cum e el alături de mine cu totul, şi-i atât de lucid cu privire la viaţa trăită alături de mama sa, sunt dator să înţeleg marea ei suferinţă.

Cu cât îl cunosc mai bine pe Andrei, cu atât îmi dau seama de ce nu voia Constanţa să ne lase să ne apropiem. Ştia ea, simţea ea că nu ne va mai putea despărţi nimeni. Îi înţeleg suferinţa şi i-o omagiez, deşi ea niciodată nu a respectat suferinţa mea. Căci oricât aş fi de îndreptăţit s-o condamn pentru ceea ce i-a făcut rău lui Andrei, totuşi trebuie să spun aici, cu toată dreptatea şi cu tot sufletul, că ea a fost aceea care l-a purtat în pântece. Că nu ştiu dacă eu însumi aş putea accepta şi înţelege cum o parte a mea, pe care o puteau strivi când încă nu exista limpede, o parte a mea, a vieţii şi suferinţei mele să-mi fie luată de altcineva, chiar dacă acel altcineva e tatăl acelui copil, tată cu care, iată, el seamănă în enorm de multe privinţeţ.

Astăzi, sâmbătă, 20 ianuarie 1979, îţi făgăduiesc, Andrei, că vei avea în jurul tău căldura pe care ai avut-o când te proteja pântecul sfânt al mamei tale.

Şi-acum trezeşte-te, puiule. Mergem să facem cumpărături, (mergem la Gerngrüs), mergem prin oraş, ne plimbăm cât putem. Diseară tata merge la Catedrala Sfântul Ştefan, cea mai mare catedrală gotică din lume.

Renunţ la multe amănunte, aşa cum n-am făcut-o în prima parte a jurnalului de faţă, pentru că o esenţă cutremurătoare mi s-a dezvăluit mai ales în partea din urmă a şederii mele la Viena.

Am trăit sâmbătă, 20 ianuarie 1979, la orele serii, una din cele mai teribile, mai decisive experienţe ale vieţii mele.

Andrei rămâne acasă, programul de televizor e bogat. Eu merg împreună cu Valeriu Dinică la Catedrala Ştefan's Dom. Este ora 19 fără trei minute. Bat clopotele de tremură podurile de peste Dunăre. Aştept, îndreptându-mă spre Catedrala Sfântul Ştefan, s-o văd ridicându-se mare şi strivitoare la cer. Şi să cadă apoi asupra clopotelor, să le zbată cum n-au fost zbătute niciodată.

19 fără un minut. Fac pasul ultim şi intru. Mă aflu în cea mai mare catedrală gotică din lume. Cea mai celebră. Cea mai orgolioasă. Aici au fost înscăunaţi toţi împăraţii Austriei. Ei păşeau blând pe piatra acestei catedrale şi le simţeam talpa până-n rărunchii Carpaţilor. Ei convorbeau de-aici cu Dumnezeul credinţei şi misiunii lor şi noi tăceam în tranşeele speranţei că măcar fraţii se vor aduna într-un singur stat al românilor risipiţi de repetate fărădelegi.

Ora 19 punct. Vorbele pe care le spun gura mea le formează nu din aer, ci din dangăt de clopot. Clopotele de azi ale Vienei învălmăşesc funinginea oraşului modern şi tuberculoşii încep să tuşească în spitalele condamnării lor, atât de agitat e aerul pe aceste mari clopote care, când se legănau în turnurile lor, câţiva metri de-a dreapta, câţiva metri de-a stânga stâlpilor de susţinere, mutau mai adânc în pământurile popoarelor graniţa acestui imperiu care, pedepsitor şi cinic, exemplar şi pedagogic, avea să se soldeze până la urmă cu una din puţinele ţări neutre ale Europei. Atât. Dintr-un imperiu care pe dangătele clopotelor de la Catedrala Sfântul Ştefan formula graniţe - o Austrie neutrală.

În catedrală e destul de multă lume. Dar oamenii par infimi în această imensitate de piatră scumpă. Hainele sobre ale celor ce populează catedrala nu par decât un adaos la imensitatea catedralei şi sunt, în fond, un semn de renunţare la identitate din partea celor care le poartă.

Catedrala aceasta are nevoie de o măreţie a ei făcută dintr-o necesitate de a crede şi de a fi solemn, dar în acelaşi timp şi din acceptarea de către supuşii acestei catedrale că sunt mici, neînsemnaţi şi că tot ce au bun trebuie inclus în măreţia lăcaşului credinţei lor. Chiar hainele, repet, sobre cum sunt,  nu par decât fâşii de marmură neagră, aşchii de întuneric medieval adăugate fără nici o crâcnire zidirii somptuoase, apăsătoare şi solemne.

Mergem printre credincioşi.

Suntem îndrumaţi către primul rând, stânga. Bine măcar că e stânga. Atâta legătură ne-a mai rămas cu perioada UTM-istă.

Şi iată, în această imensitate anonimă, primele pete de culoare. Mă bucur că sunt ale unor surori ale mele. Sunt româncele din corul bisericii române. Ele poartă costumele lor naţionale. În tot negrul abia nuanţat al Catedralei Sf. Ştefan, acele costume aduc o amăgitoare şi dureroasă speranţă de diversitate. Niciodată nu mi-a plăcut să compar nimic din cele ale lumii cu o floare. Dar corul mic şi sărman al bisericii române din Viena părea un buchet de flori răsărit învingător peste perimetrul de încleştare al unei cariere de marmură neagră.

Sau părea o lumină.

Sau le iubeam eu pentru că erau surorile noastre. Deşi unele dintre ele nici nu mai ştiu româneşte, deşi nu mai vorbesc româneşte decât când cântă în corul bisericii.

Sunt puţine şi nu tinere. Sunt bătrâne. Nu cred că în afară a două au sub 50 de ani. Închid ochii şi parcă mă simt undeva în Muscel. Undeva unde le-aş adăuga naturii pe aceste femei curate în simplitatea lor, pe aceste austriece care-şi mai aduc aminte din când în când că sunt românce.

Încă o dacă simt dimensiunile catedralei. Parcă m-aş afla undeva între Cheile Bicazului. Doar că acolo aşteptam cu teamă să nu se prăbuşească muntele pe mine. Aici altceva mă face să mă simt mic şi neînsemnat. Îmi dau seama încă o dată că în acest echilibru pe care nimic n-ar părea în stare să-l clintească principala sursă de dezechilibru apare în om. Cum se simte el, omul, între Cheile Bicazului mi-era teamă să nu se răstoarne munţii peste mine. Aici mi-era teamă să nu cad eu. În starea în care mă aflu şi dacă aş repeta drumul până la acest scaun din catedrală probabil că aş rezista cu greu soluţiilor pe care mi le-ar propune biserica de această credinţă. Într-o casă mică şi albă sau chiar într-o biserică ortodoxă e greu să striveşti omul. Chiar faptul că vede un chip pe perete şi în afara unor amănunte exterioare acel chip seamănă cu chipul părinţilor săi sau cu chipul său îi dă omului o senzaţie de intimitate şi de raport posibil cu acea credinţă.

Instanţa de recurs e pe perete.

Un zid alb îi poate sugera cel mult boala. Dar nu neputinţa. Nu părerea că nu există.

Uite-aşa mă simt eu acum. O mâzgălitură într-o carieră de marmură. Un rest financiar aruncat sub candelabrele Catedralei Sf. Ştefan de clientul grăbit să încheie veacul.

Aud pe cineva tuşind o dată cu stingerea bătăilor de clopote şi mi se pare că e bine. Suntem încă vii. Mai tuşim.

Lumea continuă.

Prelaţii încă n-au apărut. E 19 şi 4 minute. Scriu în timp ce faptele se petrec.

E 19 şi 5 minute.

Vom întârzia cu siguranţă la întâlnirea cu mileniul trei dacă nici

biserica aceasta, catolică, nu mai e punctuală.

Dar soneria dă semnalul.

Se-aude orga. Aş putea spune că orga organizează aerul catedralei. Ne ridicăm în picioare.

Vine soborul prelaţilor. Mi se pare imens. În totalitatea lui. Luaţi fiecare în parte, componenţii acestui sobor sunt oameni sărmani. Biete relicve în Catedrala Sf. Ştefan.

Se află aici toţi clericii acreditaţi la Viena. Toţi clericii bisericilor răsăritene. Îşi iau locurile. Cu câteva clipe înainte, în faţa rândului întâi, patru tineri îngenuncheaseră împreună cu ceilalţi şi abia se stăpâneau din râs. Îngenuncheaseră formal. Râdeau profund.

(Va urma)

 
Nota autorului: Am marcat cu paranteze drepte paragrafele care mi-au fost cenzurate la apariţia cărţii. Am început deci azi, 3 ianuarie 1979, cartea de fapte şi gânduri
Citeşte mai multe despre:   meditaţie de călătorie,   catedrala

 

Ştiri din .ro




Mai multe titluri din categorie

Adaptare la noile reguli: pachet turistic și test COVID inclus 

Adaptare la noile reguli: pachet turistic și test COVID inclus 
Galerie Foto În ultimele zile au suferit atât agențiile de turism, cât și românii care vor să plece în vacanță în Grecia, după ce această țară a hotărât să le impună românilor accesul doar dacă au un test...

Predealul e mai accesibil în această vară

Predealul e mai accesibil în această vară
Galerie Foto Vremurile și vremea vin în ajutorul vacanțelor perfece la munte, în România. Prețurile au scăzut, la fel și gradul de ocupare, în zone care până acum erau foarte aglomerate și scumpe. Predealul, de exemplu,...

CFR Călători a suplimentat numărul locurilor în trenuri în acest week-end

CFR Călători a suplimentat numărul locurilor în trenuri în acest week-end
CFR Călători a suplimentat cu 23.000 numărul de locuri în trenurile care circulă spre și dinspre litoral, Valea Prahovei și Moldova, datorită cererii mari de transport. Trenurile care...

Noi restricții la intrarea în Ungaria. Românii vor intra în carantină timp de 14 zile

Noi restricții la intrarea în Ungaria. Românii vor intra în carantină timp de 14 zile
Ungaria impune noi restricții la intrarea în țară, începând de miercuri, a anunțat ministrul Gergely Gulyás. Măsurile intervin pentru limitarea răspândirii pandemimei de coronavirus. România a...

Lista completă a centrelor medicale unde românii se pot testa de COVID-19 pentru a pleca în Grecia

Lista completă a centrelor medicale unde românii se pot testa de COVID-19 pentru a pleca în Grecia
Ministerul Sănătății a publicat, duminică, lista completă a centrelor din țară unde românii pot face testul molecular pentru infecția cu COVID-19, necesar pentru petrecerea concediului în...

Rute alternative pentru turiștii care se întorc în Capitală de pe litoral și de pe Valea Prahovei

Rute alternative pentru turiștii care se întorc în Capitală de pe litoral și de pe Valea Prahovei
În această după-amiază este de așteptat ca turiștii care au fost în week-end pe litoral sau în stațiunile de pe Valea Prahovei să se întoarcă în Capitală. Prin urmare, drumurile rutiere se vor...

UPDATE Intrarea în Grecia este interzisă în următoarele zile. Testul COVID-19 negativ și la chartere

UPDATE Intrarea în Grecia este interzisă în următoarele zile. Testul COVID-19 negativ și la chartere
După ce autoritățile de la Atena au decis să le impună turiștilor români, care ajung pe cale rutieră în Grecia, prezentarea unui test negativ la infecția cu COVID-19, acestea iau în calcul...

Doru Dinu Glăvan, reales Președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România

Doru Dinu Glăvan, reales Președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România
Doru Dinu Glăvan a obținut un nou mandat ,pentru perioada 2020-2024, la conducerea UZPR, organizația profesională reprezentativă a ziariștilor. Adunarea Generală  s-a desfășurat în condiții statutare , s

Norvegia menține restricțiile de călătorie pentru români. Este permis accesul turiștilor din 20 de state UE

Norvegia menține restricțiile de călătorie pentru români. Este permis accesul turiștilor din 20 de state UE
Norvegia ridică restricțiile de călătorie din 15 iulie pentru 20 de state europene. României îi sunt însă menținute interdicțiile, transmite Reuters. Printre țările libere la circulația persoanelor s...

Coreea de Sud impune noi restricții. Ce trebuie să știe turiștii

Coreea de Sud impune noi restricții. Ce trebuie să știe turiștii
Coreea de Sud impune tuturor persoanelor care vin din state unde infecțiile cu COVID-19 sunt ridicate să prezinte rezultate negative la testul Real Time PCR, transmite Reuters. Măsura se va aplica din 13 iulie, iar...

Avertisment pentru turiștii români. Grecia ar putea închide granițele

Avertisment pentru turiștii români. Grecia ar putea închide granițele
Autoritățile elene intenționează să închidă granițele dacă numărul de infectări cu COVID-19 crește la peste 100 de cazuri pe zi. Acestea avertizează că turiștii depistați pozitiv cu coronavirus la...

Actrița Ilona Brezoianu în culisele X Factor, în curând, pe AntenaPlay

Actrița Ilona Brezoianu în culisele X Factor, în curând, pe AntenaPlay
Galerie Foto În timp ce Ștefan Bănică, Loredana, Delia și Florin Ristei vor căuta factorul X în cel de-al nouălea sezon, la Antena 1, cei de acasă vor intra în culisele emisiunii cu ajutorul actriței Ilona...

Apa și utilizările ei mai puțin știute

Apa și utilizările ei mai puțin știute
Apa, știm cu toții, este o resursă vitală și fără de care nu ar exista viață pe planetă. Dintotdeauna, apa a fost folosită și ca o adevărată sursă de energie. Spre exemplu, morile de apă ori gaterele...

Grecia testează toți turiștii care intră în țară pe la Kulata-Promachonas

Grecia testează toți turiștii care intră în țară pe la Kulata-Promachonas
Grecia va testa toate persoanele care intră pe teritoriul său pe la punctul de trecere Kulata-Promachonas, din cauza depistării unor cazuri de COVID-19 în rândul turiştilor de pe insula Thassos, aflată

AntenaPlay aniversează 7 ani de la lansare şi deschide un nou capitol: serialele

AntenaPlay aniversează 7 ani de la lansare şi deschide un nou capitol: serialele
AntenaPlay aniversează 7 ani de la lansare, timp în care a ţinut pasul cu tehnologia şi s-a aliniat celor mai bune produse digitale de conţinut video. “Putem spune cu certitudine că AntenaPlay este în acest...
Serviciul de email marketing furnizat de