De la Saschiz la Sighișoara și Sangeorgiu de Pădure

Județul Mureș își deschide larg porțile, pentru a primi un număr din ce în ce mai mare de turiști români și străini. Vacanțele sau excursiile petrecute aici dezvăluie cele mai frumoase circuite culturale ale României, între Cetatea Saschiz, Cetatatea Sighișoara și Sangeorgiu de Pădure, locul în care s-a născut stră-străbunica reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, la care se adaugă natura, cu peisaje fascinante, în orice anotimp, posibilitățile de tratamente balneare, la Sovata, dar și turismul de aventură, pentru cei care caută și adrenalină. La fel de interesante sunt și orașele Târgu Mureș sau Reghin, care dezvăluie alte fețe ale istoriei acestei zone.

Un circuit turistic în Mureș include aproape întotdeauna Sighișoara, dar puțini știu că ar trebui să se oprească și la Saschiz, o cetate țărănească din care astăzi au rămas doar zidurile exterioare, dar care ar putea să renască în curând, din propria-i cenușă. Saschizul este o veche așezare medievală. A fost unul din punctele de sprijin pentru regalitatea maghiară, în procesul cuceririi Transilvaniei. În secolul al XII-lea capitala scaunului a fost stabilită la Saschiz, aici a fost capitala Secuilor de KEZD (de la “kez”, care în limba maghiară înseamnă “mână”, în sensul de apărare) care controlau o mare parte din bazinul mijlociu al Târnavei Mari. După anul 1.200, o parte din secuii din Saschiz au primit ordinul de a se muta în zonele muntoase din răsărit, rămânând la Saschiz numai 6 ginți și 4 neamuri. Între 1264 și 1289, aceștia vor fi mutați în Scaunul Arieșului, special creat pentru ei drept recompensă pentru comportamentul remarcabil în luptele cu cumanii și mongolii. După stabilirea centrului administrativ și judecătoresc la Sighișoara, Saschizul a mai păstrat o vreme calitatea de centru religios zonal. Dar între sighișoreni și saschizeni va persista, până târziu în epoca modernă, o rivalitate seculară. Coloniștii sași au dezvoltat economic această zonă, astfel în Saschiz au existat două biserici, cinci capele, o mănăstire, o școală, un spital și mai multe bresle active, înstărite. În anul 1999, Saschizul a fost înscris pe lista patrimoniul UNESCO, ca sit rural.

Oameni care scot cetăți la lumină

Mai puțin cunoscută turiștilor și agențiilor de turism, cetatea Saschiz a fost promovată în ultimii trei ani de un grup de profesioniști, de la fundația ADEPT Transilvania, care au scos din anonimat zonele turistice din zona Târnava Mare. Aceiași care au făcut vizibil și satul Viscri, dar și Cetatea Rupea, și care s-au remarcat ca fiind campioni în accesare de fonduri nerambursabile, pentru proiecte de dezvoltare. Datorită lor și bunei colaborări cu Primăria Saschiz, cetatea va intra într-un amplu proces de renovare, cu fonduri europene. Primăria Saschiz a câștigat, în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, un proiect în valoare totală de 8,491 de milioane de lei pentru renovarea cetății Saschiz, parte din Patrimoniul Mondial UNESCO. În prezent, în jur de 5.000 de turiști vizitează anual cetatea din Saschiz. Comparativ, cetatea din Rupea, la baza renovării căreia stă același grup de profesioniști de la ADEPT Transilvania, este vizitată anual de peste 150.000 de turiști, țintă de care își doresc să se apropie și autoritățile din Saschiz.

Singura cetate medievală locuită

Cetatea Sighișoara este mult mai cunoscută și vizitată, însă puțini știu că nu a ajuns niciodată pe lista localităților turistice, nici măcar de interes local, din cauza neînțelegerilor dintre membrii consiliului local. Totuși, cetatea este parte a patrimoniului UNESCO, din 1999, și este singura cetate locuită din Europa, o cetate vie, care atrage an de an tot mai mulți turiști. În prima jumătate a secolului al XIV-lea, Cetatea Sighișoara era o așezare cu valențe orășenești şi totodată centrul și reşedinta unei unități administrative și juridice: scaunul Sighișoara, unul din cele șapte scaune subordonate Sibiului. Sighișoara este amintită ca „civita” în 1367, alături de Cluj și Sibiu. Cetatea s-a dezvoltat ca un puternic centru meșteșugăresc, apoi și-a definitivat organizarea administrativă a orașului și a scaunului, conform unui document din 1393, unde se menţionează participarea preotului și a unor meșteșugari la conducere. Orașul a devenit un puternic centru comercial. Dezvoltarea a condus la creșterea numărului breslelor, care au făcut din Sighișoara unul dintre cele mai puternice centre meșteșugărești din Transilvania. 

Lacurile sărate de la Sovata

Tot în județul Mureș se află și Sovata, una dintre cele mai renumite staţiuni balneoclimaterice din România, este situată în zona nord-estică a bazinului Transilvaniei, în extremitatea estică a judeţului Mureş. Al şaselea oraş după mărime al judeţului, Sovata se află la o distanţă de 60 km de reşedinţa de judeţ, municipiul Târgu-Mureş, fiind legat de reţeaua de localităţi a ţării prin drumul naţional DN 13-Bălăuşeri–Tg. Mureş într-o direcţie şi Odorhei–Miercurea Ciuc în cealaltă, respectiv DN 13A şi DJ 153, drum ce realizează legătura Sovata–Eremitu– Reghin. Prima menţiune a aşezării datează din 13 septembrie 1578, anume în actul privilegial al principelui Cristofor Bathory acordat paznicilor exploatărilor de sare de la Sovata, act confirmat mai târziu şi de Sigismund Bathory - “Confirmatio Assecurationis possessionis Zowatha”. În plângerea datată din anul 1581 adresată lui Bathory Istvan, principele Transilvaniei şi Regele Poloniei, şambelanul salinelor din Ţinutul secuiesc face referire la existenţa unui număr de 16 familii pe Câmpul Soveţii. Apele izvoarelor şi lacurilor sărate erau folosite pentru băi încă din vremurile premergătoare secolului al XVIII–lea, apele sărate fiind utilizate iniţial mai ales de către populaţia locală, mai târziu au apărut însă şi vizitatorii înstăriţi, mica aristocraţie începând să-şi construiască rezidenţe de vară proprii la poalele muntelui de sare încă de la începutul anilor 1840. În 1872 au fost puse bazele primei băi publice din localitate, denumită “Gera”, autorizată ca şi baie terapeutică în 1876. Staţiunea de Jos s-a dezvoltat în jurul acestei băi la foarte scurt timp după constuirea acesteia, localitatea însăşi cunoscând o dezvoltare nemaiîntâlnită în istoria sa de peste trei secole. În numai câteva decenii numărul locuitorilor săi s-a triplat, în jurul staţiunii au apărut zeci de vile, aşezarea fiind atestată oficial ca staţiune balneară în 1884, devenind un centru balnear de interes zonal cunoscut de locuitorii oraşelor şi comunelor din apropriere. „Investițiile în hotelurile și pensiunile, dar și calitatea izvoarelor și lacurilor de aici au făcut ca Sovata să aibă grad de ocupare de 100% în lunile de vară. 70 – 80 %, din totalul turiștilor provin din România, urmați de Moldova, Ungaria, Germania și Israel. Amenajarea Lacului Tineretului, Lacul Tivoli, Drumul Sării, deschiderea pentru public a turnului de observare de 28 de metri, alături de o infrastructura bine pusă la punct sunt câteva dintre proiectele finalizate în ultimii ani sau în curs de finalizare, care facilitează accesul turiștilor și încurajează turismul local”, mai explică Răzvan Pascu.

Rădăcinile reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii

Puțini români cunosc istoria castelului Rhedey din Sângeorgiu de Pădure, construit în secolul al XVII-lea, de contele Rhédey László, pe locul unui castel mai vechi. Aici s-a născut Claudine Rhédey de Kis-Rhéde, stră-străbunica reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Clădirea a fost naționalizată în 1948, fiind ocupată de birouri administrative, iar din 1960, de școala generală din Sângeorgiu de Pădure. În 2011, cu ajutorul Ministerului Culturii și Cultelor, a-nceput renovarea castelului. În prezent, la parterul renovat al castelului funcționează Centrul de Informare și Promovare Turistică. La etaj, conform planurilor primăriei, se va amenaja un muzeu în memoria contesei Rhédey Claudia, iar la subsol, o cramă pentru vinurile obținute din viile din interiorul arcului carpatic.

Numărul zborurilor este în creștere

Aeroportul din Târgu Mureș este în plin proces de creștere și își propune diversificarea rutelor, a companiilor aeriene și creșterea numărului de pasageri. În luna iulie a acestui an, Aeroportul Transilvania a avut cea mai mare creștere pe piața Europeană (peste 9500%) și la doar trei luni de la deschidere aeroportul deservește cinci destinații externe, cu 12 curse pe săptămână. „Singura companie aeriană cu zboruri de linie care operează de pe acest aeroport este Wizz Air. Ținta pentru următoarea perioadă este finalizarea colaborărilor cu Tarom și Blue Air, dar și introducerea unei linii de zbor directe București – Târgu Mureș, precum și finalizarea unor rute de charter împreună cu tur operatorii români”, explică Răzvan Pascu, specialist în turism. Conform planului de fezabilitate adoptat de Consiliul Județean Mureș, 784 de milioane de lei vor fi investite în dezvoltarea aeroportului, extinderea pe terenurile adiacente, un nou turn de control la o înălțime de 25 de metri, conexiuni noi cu parcul industrial, spațiu de parcare pentru 1.100 de autoturisme și extinderea pistei de decolare la 2.580 de metri. Ținta aeroportului este și extinderea facilităților cargo la 25 de tone pe ora de vârf, precum și un terminal nou pentru pasageri cu o capacitate de 1.500 de pasageri pe ora de vârf. Pe lângă zborurile comerciale Wizz Air, traficul principal pe aeroportul Transilvania este acum realizat de avioanele business, planul de fezabilitate incluzând și hangare pentru avioane business.

La Sovata, lângă Lacul Tivoli s-a deschis un parc de aventură. Aici vă puteți cățăra în copaci, puteți participa la diverse jocuri de aventură sau puteți trece pe deasupra lacului pe tiroliană. Parcul are program de funcționare în timpul sezonului de vară și se bucură de o popularitate mare. Prețul biletelor de intrare se stabilește anual.