Frumusețea rurală din inima României, în circuite culturale

Ofertele turistice din centrul României sunt din ce în ce mai diversificate, iar circuitele unesc mai multe județe, precum Brașov, Sibiu, Alba și Mureș. Astfel, drumul cu mașina personală sau cu autocarul devine mai plăcut, cu opriri dese și posibilitatea de a vizita locuri de vis. Natura, cultura, gastronomia și aventura se îmbină perfect în aceste circuite care aduc în același timp foarte multe descoperiri, dar și relaxare. Dintre circuitele cele mai apreciate, care se pot face în centrul țării, nu lipsește Transfăgărăşanul, spectaculos în orice anotimp.

Drumul de la București spre Alba Iulia este lung, însă poate fi făcut cu multă relaxare, dacă se aleg mai multe opriri, pentru vizitarea unor obiective turistice din alte județe. O pauză lungă la Avrig, în județul Sibiu, este binevenită. Aici poate fi vizitat Palatul Brukenthal, copie fidelă a celui din centrul Sibiului, fiind fosta reşedinţă de vară a baronului care le-a construit și le-a dat numele. Se poate aloca o zi pentru Avrig, de unde se ajunge foarte ușor pe Transfăgărășan, trecând prin Cârțișoara, comuna în care a trăit vestitul Badea Cârțan, eroul național care a adus cartea pentru românii de peste munte și care a intrat în istorie după ce a parcurs pe jos drumul până la Roma, uimindu-i pe italieni prin asemănarea izbitoare a portului popular cu cel al personajelor sculptate pe Columna lui Traian. De la Cârțișoara se ajunge la Bâlea cascadă și la Bâlea Lac, mergând pe Transfăgărășan pe timp de vară, iar iarna se poate urca, de la Bâlea cascadă, cu telecabina.

Zone depopulate, transformate în atracții

Alte atracţii ale zonei, unde numărul vizitatorilor creşte de la un an la altul, sunt Cîrţa şi Albota. Deja este cunoscută la nivel internaţional păstrăvăria de la Albota, o investiţie privată care a transformat o zonă aproape depopulată în locul preferat acum de peste 2.000 de turişti în fiecare săptămână, veniţi din toată ţara şi din străinătate. Cel care a reuşit să dezvolte zona este un sas, Martin Mueller. El a pariat pe frumuseţea locurior natale şi a investit banii câştigaţi dintr-o firmă de IT, pe care o deschisese, cu mulţi ani în urmă, în Germania. Este originar din Mediaş, a muncit 20 de ani în Germania, apoi s-a apucat să reconstruiască, în România, comunităţi pe cale de dispariţie. Păstrăvăria a fost o provocare. O cunoştinţă de-a lui o pierdea la bancă, în 2004, iar el s-a hotărât să o salveze, aducând-o astăzi în topul preferinţelor turiştilor care aleg oferta rurală din Transilvania. Dar mai îngrijeşte şi o biserică monument istoric de la Cîrţa. Este membru al comunităţii evanghelice, care întreţine Abaţia Cirtesciană. A readus la lumină şi patru ferme, în localitățile învecinate, Poieniţa, Cîrţişoara, Arpaş şi Gura Râulu, în Mărginimea Sibiului, de unde provine soţia lui, care acum stau la baza dezvoltării agroturismului în aceste sate aproape în totalitate depopulate.

Tabără de sculptură erotică de la Horea

După o oprire binemeritată în județul Sibiu, drumul spre Alba devine mult mai plăcut. Dintr-un astfel de circuit nu poate lipsi o vizită la cetatea Alba Carolina, unde în fiecare zi ajung mii de turiști români și străini. Cetatea a fost renovată recent și oferă o frumoasă lecție de istorie la schimbarea gărzii, ce respectă o ceremonie specifică. Dar turismul rural este predominant în județ. În Munţii Apuseni, în inima Ţării Moţilor, cei care au vrut să atragă turiștii n-au stat degeaba, ci au construit pensiuni agroturistice, au redescoperit legende locale, și-au promovat propriile circuite și obiective turistice puțin cunoscute până nu demult. Albac este una dintre localitățile care s-au dezvoltat foarte mult în ultimii ani, având astăzi peste 700 de locuri de cazare, în 53 de pensiuni, dintre care doar 20 sunt înregistrate oficial. În imediata apropiere, la Horea, legendele locale se transformă acum în cea mai ciudată atracţie turistică a unei comunităţi tradiţionale. O poieniţă preferată de localnicii care îşi întâlneau jumătatea în sânul naturii a devenit tabără de sculptură erotică, astfel marcând spiritul locului. De la prima iniţiativă de amenajare a spaţiului, s-a înregistrat o creştere spectaculasă a numărului de turiști, dar și o... creștere demografică impresionantă, conform spuselor fostului primar al localității. ”Dâmbul lui Gâf” - așa cum se numește locul, din vechime, a devenit, de anul trecut, cel mai mare parc tematic din România dedicat erosului. Artişti din întreaga ţară, studenţi şi profesori de sculptură, au participat la Tabăra Naţională de Sculptură în Piatră „Dâmbul lui Gâf”, eveniment organizat în premieră de Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba, în august 2017, lăsând în urmă opere de artă ce constituie astăzi o atracție turistică specială. “Dâmbul lui Gâf a adus deja faimă comunei Horea, încă înainte de a intra România în Uniunea Europeană, pentru că noi am fost prima comună intrată în Europa, cu acest proiect. Şi creşterea demografică a fost importantă. Am umplut deja trei grădiniţe cu copiii cuplurilor din localitate, după ce am reînviat legenda locului. Şi numărul turiştilor a crescut de la un an la altul”, explică iniţiatorul proiectului, fostul primar, Corneliu Olar, devenit între timp deputat.

Evenimentele care aduc vizitatori

Numărul locurilor de cazare în cele şase judeţe ale Regiunii Centru depăşeşte 80.000, iar numărul structurilor de cazare ajunge la circa 20.000, conform datelor Agenţiei de Dezvoltare Regională, chiar dacă nu toate sunt înregistrate. Numărul turiştilor care au vizitat judeţul Alba anul trecut a ajuns la aproape 700.000, deşi sunt puţin peste 3.000 de locuri de cazare clasificate, atât în mediul rural, cât şi în cel urban. Datele ADR Centru mai arată că jumătate dintre turişti au ales zona rurală, care se dezvoltă din ce în ce mai mult, în ultimii ani. Anul acesta se așteaptă un record în turism, datorită Centenarului, iar reprezentanții ANTREC spun că evenimentele din Alba vor aduce creșteri importante tuturor județelor învecinate, așa cum s-a întâmplat și în weekendul trecut, când a avut loc Târgul de Fete de pe Muntele Găina.