Moldova şi locurile ei mai puţin ştiute

Moldova este mereu surprinzătoare, chiar şi pentru cei care au călătorit foarte mult prin România, dar nu au reuşit să afle tot ce oferă această minunată zonă, din punct de vedere turistic. În afară de mănăstirile din nord şi de cetăţi, foarte multe alte obiective culturale uimesc, la tot pasul. Şi posibilităţile de cazare sunt foarte multe şi diversificate, de la pensiuni până la hoteluri de patru stele, cu zone de SPA şi wellness, iar mâncarea tradiţională din această regiune este, în sine, o atracţie pentru gurmanzi. Tocmai de aceea, unul dintre hanurile Moldovei a devenit celebru, datorită scrierilor lui Mihail Sadoveanu, care a ales numele celebrului han pentru a da titlul povestirii “Hanu Ancuţei”.

Hanul Ancuţei încă există astăzi, la 300 de ani de la atestarea lui documentară. Are foarte multe secrete care merită să fie descoperite. Puţini dintre gurmanzii care apreciază bucătăria moldovenească şi aleg hanul pentru a se bucura de preparatele tradiţionale ştiu că ajunşi acolo calcă pe pardoseala originală, a primului han, pe care dega aucălcat alte zeci de generaţii înaintea lor. Şi pivniţa este păstrată tot de atunci. Localnicii spun că hanul este mult mai vechi decât arată atestarea documentară şi a născut legende, în afară de povestirea lui Sadoveanu, iar faptul că a rezistat atât de mult timp ar putea fi pus pe seama unei legi nescrise a comerţului tradiţional: locul de han este ales de călători, de negustori, la răscruce de drumuri, şi nu de hangii. Se spune că unele locuri de pe pământ sunt încărcate cu energie pozitivă sau negativă. Acest loc este, cu singuranţă, unul menit să atragă tot ce e mai bun şi asta l-a ţinut viu cel puţin în ultimii 300 de ani, în ciuda tuturor problemelor care au apărut în ţară şi în societatea românească. Este un loc binecuvântat. Un loc în care negustorii obişnuiau să se adăpostească, în drumurile lor lungi.

"În anul 1718, hanul a fost construit aici prima dată, aşa cum arată el acum. Prin 1920, era deja în ruină. Proprietarii n-au mai plătit impozitele şi hanul a fost confiscat de Casa Rurală. Familia Plugaru, care o avea pe Ancuţa, cea din poveştile lui Sadoveanu, l-a cumpărat de la Casa Rurală, dar nu mai era hanul de altă dată. Era deja o cocioabă cu patru odăi. După 1967, când a venit Ceauşescu la putere, s-a dezvoltat foarte mult turismul. Ceauşescu a trecut pe la Neamţ şi a spus să se construiască aici un han, aşa cum era altă dată. Pe vremea aceea se numea Rateş", spune actualul proprietar.

Istoria unui loc predestinat

Ca acum 300 de ani, hanul are două porţi mari şi ziduri foarte groase de jumătate de metru. Are două feţe, pentru că negustorii intrau cu căruţele aici şi făceau toate schimburile de mărfuri. Căruţele rămâneau jos, iar mesele erau sus. Caii stăteau afară, iar ei rămâneau peste noapte în odăi. Practic, în 1968 a fost construit actualul han exact aşa cum era în 1718 prima construcţie. Pe acelaşi loc binecuvântat, unde hanul a reînviat din propria-i cenuşă. Piatra este de 300 de ani. Sadoveanu stătea foarte mult timp în casa de lângă schitul Vovidenia, care-i fusese oferită de episcopul Moldovei şi Basarabiei, şi venea la Hanu Ancuţei să mănânce. Gurile rele spun că el era îndrăgostit de Ancuţa. Sunt multe legende locale legate de Sadoveanu. Chiar "Baltagul" a fost inspirat dintr-o întâmplare adevărată, pe care el a adaptat-o. La Hanu Ancuţei, pâinea este făcută la cuptorul şi el vechi de mai bine de 100 de ani, recondiţionat de meşterii locului. Totul este autentic şi valoros aici, pentru că hanul a fost reconstituit cu ajutorul consultanţei de specialitate, din partea unir etnografi. Până şi acoperişul Hanului Ancuţei este demn de un muzeu etnografic, în stilul arhitectural al acestei zone, cu draniţă.

Castelul ascuns în pădure

Puţini români ştiu că undeva, pe E 85, un pâlc de copaci ascunde una dintre minunile arhitecturale ale lumii, la numai 20 de kilometri distanţă de oraşul Roman. Abaterea de la drum, pe o cărare pe care cei mai mulţi călători o ocolesc, duce către un adevărat paradis.

Castelului Miclăuşeni, construit în stil neogotic, este foarte bine conservat, în ciuda tratamentului de degradare la care a fost supus în perioada regimului comunist.

Păstrează elemente arhitecturale unice în lume, iar simbolurile heraldice pe care le dezvăluie sunt demne de o analiză a experţilor internaţionali. Aici, fiecare frunză, verde sau stilizată, din grădina castelului sau din zidurile lui, spune povestea şi istoria familiei Sturdza. Unul dintre copacii plantaţi de foştii proprietari, din familia Sturdza, este un ginkgo-biloba, unic în România. Castelul a fost construit între anii 1880-1904 de Gheorghe Sturza şi soţia lui, Maria, prin transformarea unui vechi conac boieresc. Astăzi, castelul este o bijuterie care atrage pasionaţii de monumente arhitecturale, de ezoterism şi heraldică din toată lumea. „Avem în proiect includerea castelului într-un circuit al castelelor şi, probabil de anul viitor, se va putea dormi în interiorul castelului, dar vom avea o singură cameră disponibilă. Turiştii se pot caza şi acum aici, dar în resortul construit lângă vechiul castel, unde au condiţii foarte bune”, spune Sebastian Marcoci, custodele castelului.

Avantajele raportului calitate/preţ

Unul dintre avantajele pe care agenţiile de turism le fructifică în Moldova este raportul calitate-preţ. Cei mai mulţi turişti vin prin agenţii touroperatoare care fac incoming. Oraşul Roman a fost deja perceput, în ultimii ani, ca unul perfect pentru a asigura cazarea grupurilor de turişti, iar de aici se pot face excursii tematice, în regiune. Cei mai mulţi turişti străini care vizitează România merg în Deltă şi se duc spre Bucovina, oprindu-se şi la Roman. Un astfel de circuit de şapte zile costă între 500 şi 700 de euro, incluzând Bucureşti, Delta Dunării, Braşov şi Sibiu. La Roman stau cel mult trei zile. În fiecare săptămână, la Hotelul Roman se opreşte cel puţin un autocar cu turişti străini. De aici se pot face şi excursii montane, în Masivul Ceahlău, unde se ajunge în circa două ore, cu autocarul. Una dintre ofertele lansate pentru turiştii care aleg Moldova mai puţin cunoscută este o excursie de două zile la Durău, tot în judeţul Neamţ, de unde se poate face unul dintre cele mai frumoase trasee montane, în Masivul Ceahlău. Din staţiunea Durău se urcă prin pădure, la Cabana Fântânele, timp de o oră şi jumătate, apoi se poate merge mai departe, coborând spre Cascada Duruitoarea, apoi spre Cabana Dochia, pe un traseu care se parcurge în circa trei ore şi jumătate. Şi staţiunea Durău are, de asemenea, posibilităţi multiple de cazare, cu servicii de foarte bună calitate, chiar la începutul traseului montan. Iar hotelierii au conceput oferte care să vină în întâmpinarea tuturor cerinţelor turiştilor, precum amenajarea unor spaţii dedicate activităăţilor în aer liber, în special pentru grupuri mari, cu precădere în teambuildinguri. De exemplu, Hotelul Bistriţa nu oferă doar confortul unei cazări de patru stele şi relaxare la saună, ci şi un spaţiu dedicat petrecerilor în aer liber, amenajat la intrarea în rezervaţia naturală. Grupurile de excursionişti ajunse aici sunt răsfăţate cu seri festive la foc de tabără şi cu mâncăruri tradiţionale care îmbină specificul moldovenesc şi cel secuiesc, fiind foarte aproape de Harghita, la 50 de kilometri distanţă de Borsec.