Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La schitul din mica insulă de pe râul Olt, din dreptul localităţii Călimăneşti, şi-au aflat liniştea două doamne: Despina lui Neagoe şi Teofana, mama lui Mihai Viteazu.
Pelerinii aflaţi în trecere prin minunata Vale a Oltului, bolnavii de la staţiunea Calimăneşti-Căciulata, dar şi toţi iubitorii de biserică şi frumuseţe ajunşi în centrul staţiunii nu trebuie decât să treacă un podeţ pentru a ajunge pe Ostrov. De jur-împrejur, apele verzi şi adânci ale râului dau năvală spre chingile barajului aflat ceva mai jos. Câţiva kilometri la deal, e bătrâna Cozie a lui Mircea. E frumos la Schitul Ostrov, maicile ca în toate obştile monahale, sunt hărnicuţe atât la treabă, cât şi la rugăciune, florile inundă grădiniţa, iar interiorul bisericii emană Duh prin toţi porii. Dar mai frumos se spune că era înainte de construirea barajului, când a fost nevoie să se ridice întreaga insulă cu 6 metri spre a nu fi inundată. Au dispărut atunci fagi, stejari şi brazi seculari, precum şi fauna care popula arealul.
VECHIME. Radu cel Mare vorbeşte la 1500 despre un schit la Ostrov, istoricii considerând că el exista încă de prin secolele XIII-XIV, şi că este cel mai vechi schit de maici din ţara noastră. La insistenţele Doamnei Despina, Neagoe Basarab ridică pe ruinele de aici, la 1522, o biserică în jurul căreia se formează şi o obşte monahală. Despina Doamna s-a retras aici sub numele de Platonida şi tot aici s-a făcut monahie şi mama lui Mihai Viteazu, sub numele de Teofana, rămăşiţele ei fiind la Cozia. Exarhul mănăstirilor din judeţul Vâlcea, părintele arhimandrit Vartolomeu Androni, povesteşte: "Ostrovul a trăit drama aceasta: la secularizare, la 1864, maicile au fost duse la Văleni, iar schitul a fost preluat de Mănăstirea Cozia. Până în 1989, Schitul Ostrov a funcţionat mai mult duminica sau când era o sărbătoare şi făcea slujba acolo un preot de mir. După 1997, când s-a resfinţit, a redevenit schit de maici".
Valori
Trei icoane de la Schitul Ostrov reprezentându-i pe Sfântul Nicolae, Sfântul Sava şi Coborârea de pe Cruce, de o mare valoare artistică, provenind din perioada de început a bisericii, sunt păstrate la Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti.
