Satul autentic, magnet pentru turiști

Tradițiile și stilul pur românesc îi atrag tot mai mult pe turiștii care caută să își petreacă vacanțele într-un mod inedit. În anumite zone ale țării, portul, obiceiurile, preparatele tradiționale și arhitectura sunt păstrate cu sfințenie. Specialiștii sunt de părere că turismul rural este cea mai spectaculoasă formă de turism din România ultimilor 20 de ani. Trendul pare să fie ascendent, mai ales că tot mai mulți tineri antreprenori se orientează spre afaceri în acest domeniu.

Vacanță în casa de la țară În inima României, mai exact în Mărginimea Sibiului, în localitatea Rod, timpul aproape că a stat în loc. Casele de aici au fost construite în urmă cu mai bine de un secol şi păstrează şi azi aerul acelor vremuri. Multe dintre locuințe, din lemn şi teracotă, îşi poartă cu mândrie pe frontispiciu anul în care au fost clădite. Majoritatea populaţiei a trecut demult de prima tinereţe. În cele peste 400 de case mai trăiesc doar vreo 500 de oameni care te primesc oricând la poveşti din timpuri străvechi. Pe aceste meleaguri, doi tineri din Sibiu, Cătălin Cornăcel şi Anda Suciu, încearcă să readucă la viață una dintre gospodării.

„Casa de la Rod a fost achizițonată de nişte prieteni din Alaska, care vin în fiecare toamnă aici, în concediu, timp de o lună. De-a lungul anilor, am lucrat la recondiționarea ei, casa fiind una veche şi destul de deteriorată. Momentan, amenajăm curtea şi camerele şi ne dorim să avem o capacitate de cazare de 5-7 camere, apă caldă curentă şi alte facilități necesare. Ne gândim să accesăm şi fonduri europene, dar pentru moment lucrăm în regie proprie. Casa va fi renovată în stil tradițional, păstrând în mare parte structura şi componentele inițiale”, spune Anda.

Încurajați de prieteni, cei doi au început să organizeze aici evenimente pentru toți aceia care vor să petreacă o zi în lumea satului autentic, cu tot ce înseamnă tradiţiile lui. Aşa a apărut ideea brunch-urilor (n.r. – masă luată între micul dejun şi prânz). Iar din mai până în octombrie, de doi ani încoace, uşile casei de vacanță de la Rod s-au deschis pentru vizitatorii iubitori de natură, de produse naturale, de obiceiuri locale, de munte şi de drumeții.

„Fiecare ediție de brunch include masa şi băuturile pe care le servesc cei care participă, plus activitatea recreativă. Mâncarea o gătim, pe cât putem, cu produse locale. Din fericire, putem cumpăra telemeaua de la un crescător din sat, iar legumele, ouăle şi laptele le luăm de la vecine. Tanti Lenuța face plăcinte, iar ceaiurile le primim de la o altă vecină. Încercăm şi vom încerca să implicăm comunitatea în organizarea fiecărei ediții, pentru a fi cât se poate de autentici! Asta ne dorim, să consumăm produse locale, după rețete locale”, povesteşte Cătălin Cornăcel.

Pe lângă o masă tradițională, oamenii care vin la Rod se mai pot bucura şi de împrejurimi. Variante de petrecere a timpului liber sunt felurite: drumeții, trasee cu bicicleta, vizitarea fermei din deal sau a casei tâmplarului din sat, care încă lucrează. Satul te vrăjeşte, te relaxează şi te face să te bucuri de tot ce îți poate oferi.

Toate-s vechi și noi sunt toate

Turismul rural nu este o formă nouă de turism în România. Primele excursii de acest gen au fost organizate încă din perioada comunistă, pentru grupurile de turişti străini aflaţi pe litoralul Mării Negre.

În 1972, Centrul de Cercetări pentru Promovarea Turismului Internaţional, printr-un ordin al Ministerului Turismului, a trecut la identificarea unor localităţi rurale reprezentative pentru satul românesc cu scopul de a fi lansate şi promovate. S-a stabilit astfel că pot fi introduse în turismul intern şi internaţional localităţi precum Rucăr, Fundata sau Şirnea, toate situate în județul Braşov.

Doi ani mai târziu, în 1974, regimul a interzis cazarea turiştilor străini în locuinţele românilor, iar satul a devenit o lume din ce în ce mai inaccesibilă pentru vizitatori. Situația s-a remediat după 1990, când s-au dezvoltat zone rurale precum Moeciu – Bran – Rucăr, Țara Bârsei, Țara Dornelor, Maramureş, Apuseni, Clujul şi Mărginimea Sibiului.

„Turismul rural reprezintă una din formele de turism cu care putem fi în competiţie cu orice ţară europeană dezvoltată turistic. Infrastructura rutieră este încă o problemă, dar mai mică decât acum 10 ani, căci între timp s-au mai mişcat lucrurile spre bine. Turismul rural constituie un produs cu care România poate şi trebuie să iasă pe piaţa internaţională.

În România, principalele canale de promovare a acestei forme de turism sunt internetul şi Asociația Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural, urmate de agenţiile de turism, care au, din păcate, o pondere mai mică la vânzări”, e de părere Traian Bădulescu, specialist şi consultant în turism.

România, țara tuturor posibilitaților... nevalorificate

O mai mare atenție acordată turismului rural ar aduce beneficii atât la nivel național, cât şi comunităților locale. Însă România, ţară cu una dintre ultimele civilizaţii rurale din Europa, cu peisaje de vis, cu tradiţii şi obiceiuri pitoreşti, cu bucate tradiționale gustoase, valorifică la minimum aceste resurse în scop turistic.

În încercarea de a schimba balanța, Asociaţia Femeilor şi Familiilor din Mediul Rural a demarat, în 2014, proiectul „Creşterea competitivităţii zonelor rurale prin valorificarea potenţialului turistic”. Finanţat cu bani europeni şi desfăşurat sub sloganul „Pune ţara în valoare”, proiectul a avut drept scop creşterea şanselor de ocupare pe piaţa muncii a persoanelor din mediul rural. Până în decembrie 2015, când proiectul a ajuns la final, peste 1.000 de persoane, respectiv tineri, femei şi şomeri din mediul rural, au beneficiat gratuit de informare, consiliere profesională, formare şi perfecţionare în meserii conexe turismului.

Aceştia au avut posibilitatea să înveţe meserii noi pentru a-şi ajuta comunitatea să se dezvolte. Participanţii au fost selectaţi din judeţele Bacău, Neamţ, Suceava, Iaşi, Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu, Botoşani, Vaslui, Argeş, Dâmboviţa şi Prahova.

Locuri în care înflorește turismul rural

Delta Dunării (Crişan, Sulina, Chilia Veche și Murighiol)
Buzău (Gura Tegii, Chiojdu, Mînzăleşti, Pleşcoi, Sărata Monteoru şi Vintilă Vodă)
Alba (Albac, Ampoița şi Rîmetea)