Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
București ar putea fi în 2021 Capitala Culturală Europeană. Este șansa unică pe care o primește Capitala României să arate tot ce are mai bun de oferit. De la bogăția arhitecturală la efervescență culturală și dinamismul orașului. Însă drumul până la obținerea acestei titulaturi este lung și, în spiritul pur românesc, presărat și cu scandaluri care ar putea pune în pericol un întreg proiect. În compeția pentru obținerea titlului, Bucureștiul se luptă cu orașele Timișoara, Baia Mare și Cluj-Napoca.
Care este mărul discordiei
Ideea ca Bucureștiul să candideze la titlul de Capitală Culturală Europeană a anului 2021 i-a venit Mihaelei Păun, directorul ARCUB, în contextul în care în ultimii 15 ani foarte rar a mai fost aleasă capitală culturală orașul care este și capitala țării. Primele semne de conflict au apărut la începutul anului, când Primăria Capitalei a propus o reorganizare a ARCUB. S-a dorit la momentul respectiv modificarea statutului ARCUB din serviciu public de cultură în "instituție de spectacole de proiecte". Principalul reproș adus instituției a fost lipsa eficienței activității instituției. Apele s-au liniștit între timp, iar ARCUB a primit un răgaz de două luni să demonstreze contrariul. „O instituție subordonată direct primarului s-a transformat peste noapte în ONG, o instituție care folosește bani publici și bani de la bugetul local se consideră o entitate independentă. Iar rezultatele ei se văd cu ochiul liber. Nu știu câte evenimente a organizat ARCUB în ultimul timp. Am facut pasul înapoi și le-am dat șansa să ne demonstreze că ne-am înșelat noi'', spune Alex Ichim, purtatorul de cuvant al primariei Capitalei. De cealaltă parte, reprezentanții ARCUB spun că lucrează intens la al doilea dosar de candidatură la titlul de Capitala Culturală Europeană pe care îl vor prezenta în septembrie, atunci când vor primi vizita juriului format din experți ai Comisiei Europene pe politici culturale. De asemenea, sunt în lucru mai multe proiecte: studii de consum cultural, identificarea spatiilor nefolosite care pot fi reconvertite în spații culturale. Iar curând, ARCUB va lansa Open Lab Bucharest, un program amplu prin care vor fi testate tot felul de proiecte pilot pentru dezvoltarea Capitalei. „Identificăm grupurile de inițiativă de la nivelul comunităților și le ajutăm să se dezvolte. Ducem cultura către cartierele orașului, prin evenimentele tradiționale, organizate de ARCUB, dar și prin evenimente gândite special pentru comunitățile de acolo”, spune Mihaela Păun, directorul ARCUB.
”Anul acesta, transformăm Bucureștiul într-un laborator deschis, în care testăm idei, proiecte și conectăm oamenii care fac deja lucruri pentru oraș. Vom lansa un apel experimental de idei și vom finanța proiectele care se nasc din colaborarea între artiști, curatori, urbaniști, spacialiști din domeniul cultural,” Mihaela Păun, directorul ARCUB.
Ce îşi doresc bucureștenii
Un prim studiu de consum cultural în București arată că un sfert dintre locuitorii orașului privesc zilnic două ore la televizor, iar cinematograful și teatrul sunt destinațiile culturale favorite. Doi bucureșteni din 10 nu au participat în ultimul an la niciun eveniment cultural, în timp ce tot doi din 10 declară că merg la evenimente culturale mai des de trei ori pe lună, potrivit primului Studiu de consum cultural pentru București, realizat de Institutul Național de Cercetare și Formare Culturală, la comanda ARCUB.
PREFERNȚELE CULTURALE
46% preferă cinematograful
15,5% merg la bibliotecă pentru a citi
12,9% merg la operă sau operetă
10,7% merg la filarmonică
sursa: ARCUB
În ce privește alte activități recreative, 80,9% dintre bucureșteni au fost cel puțin o dată pe lună într-un parc, 64,3% au fost cel puțin o dată pe lună la cumărături la mall, iar 59% dintre bucureșteni au fost cel puțin o dată pe lună la biserică. În topul hobby-urilor bucureștenilor se numără dansul-35,1%, fotografia-21,1% și scrisul (poezii, proză, jurnal)-18,1%. Studiul a fost realizat în vara anului 2015, pe un eșantion reprezentativ de 1068 de presoane, cu vârsta minimă 14 ani. ”Această analiză este numai una dintre cele care au fost realizate pentru a fundamenta un document strategic la nivelul orașului București, în materie culturală. Este prima strategie culturală pe care orașul își propune să o adopte, motiv pentru care a fost nevoie de un demers mult mai îndelungat și mai profund, o încercare de înțelegere a ecosistemului cultural bucureștean.
S-au realizat o serie de alte studii și analize legate de infrastructura potențială, de modul de petrecere a timpului liber în cartiere, de practici de consum la nivel de comunități, plus o serie de alte diagnoze pe diverse domenii artistice.
Pe baza tuturor acestor documente, strategia culturală este în momentul de față în curs de elaborare și în curs de corelare cu diverse alte strategii sectoriale. ” a declarat Oana Radu, consultant independent pentru elaborarea Strategiei Culturale.
Perlele prăfuite, scoase la lumină
Casa Miței Biciclista, Fortul 13 Jilava și Teatrul de vară Bazilescu nu par să aibă ceva în comun. În fapt, însă, sunt toate spații nefolosite în prezent care ar putea deveni centre de cultură. Fie că e vorba de case vechi, abandonate, de foste fabrici dezafectate sau de terenuri virane, la periferia orașului, Bucureștiul este plin de astfel de locuri care pot fi transformate în adevărate noduri culturale. O echipă de profesori și studenți de la Facultatea de urbanism din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu” din București a realizat, pentru proiectul București 2021, un studiu de cartare a spațiilor nefolosite din București. Au fost identificate, astfel, peste 400 de spații, cu origini diferite, de la clădiri rezidențiale, până la foste facilități sanitare și de alimentație publică, din perioada comunistă, sau zone industriale, care în prezent sunt fie abandonate, fie folosite parțial și care ar putea fi reconvertite. În București, există deja o serie de spații care au fost regândite ca noduri culturale, unde se desfășoară activități artistice, în general, inițiate de diverse asociații sau ONG-uri. Astfel de spații sunt, de cele mai multe ori foste case sau conace și se află în zona centrală. Aici, activitățile preponderente sunt evenimentele muzicale, lansări de carte, piese de teatru, vernisaje sau cursuri și workshopuri. În ce privește fostele hale sau fabrici, care sunt folosite în prezent, printre activitățile cel mai des întâlnite se numără petrecerile și concertele. ”În raport cu spațiile potențiale sau pretabile de a fi utilizate pentru cultură, ponderea spațiilor care deja sunt folosite este foarte mică. În total sunt circa 50 de spații care sunt deja folosite, în raport cu cele 400 de spații pe care noi le-am găsit în primă fază” a spus lect. dr. urb. Andreea Popa, coordonatorul studiului.
Patru orașe pentru 2021
București este un oraș al contrastelor, adesea conflictual la nivel cultural, social și urban. O mare parte din identitatea şi potenţialul oraşului sunt în prezent scufundate, uitate, nerealizate şi neimaginate. Admiţând starea fragmentară a orașului, lipsa conexiunilor între acesta și locuitorii săi, precum și lipsa de încredere care îi domină pe aceștia, programul București2021 își propune să facă invizibilul vizibil. Printre altele, bucureștenii își propun să mute cultura și în cartierele de la periferie, mai putin cunoscute, și săcreeze zone pietonale. Bugetul estimat este de 75 de milioane de euro.
Fiecare se laudă cu ce are
Celelalte trei mari orașe înscrise în cursă se laudă fiecare cu ce are mai de preț.
Cluj-Napoca, de exemplu, speră că va avea un avantaj, după ce a deținut titlul de Capitală Europeană a Tineretului. Municipalitatea se bazeză și pe industria cinematografică, datorita festivalului TIFF, dar și pe artele vizuale. Bugetul estimat este de 35 de milioane de euro. Timișoara își propune să devină un oraș al implicării și al comuniunii diferitelor etnii, prin cultură. De asemenea, vrea să producă schimbarea, mai întâi prin oameni. Unul dintre mesajele timișorenilor este "aprinde flacară din tine". Baia Mare, orașul cunoscut drept poarta spre Maramureș, pune accent pe dezvoltarea prin industria creativă.
Ce înseamnă titlul de Capitală Europeană a Culturii
Începând din 1985, Uniunea Europeană desemnează unul sau două orașe, din țări candidate sau pre-candidate, drept Capitală Europeană a Culturii. Titlul de Capitală Europeană a Culturii este atribuit unui oraș din Uniunea Europeană, din țări candidate sau pre-candidate, pe durata unui an. Până în 2019, 60 de orașe vor fi deținut titlul de Capitală Europeană a Culturii. Programul este considerat a fi iniţiativa culturală emblematică a Uniunii Europene. Se așteaptă ca orașele alese să prezinte, timp de un an, un program cultural inovator și susținut care să accentueze bogăția, diversitatea și similaritățile culturii europene în fața unui public internațional. De multe ori, orașele care își doresc să obțină titlul de Capitală Europeană a Culturii participă la competiție pentru efectele de regenerare și transformare asociate acestei inițiative, pentru îmbunătățirea vieții culturale a orașului – nu numai la nivelul programelor, dar și a infrastructurii și competențelor dobândite în perioada candidaturii sau premergătoare obținerii titlului. Câștigatorul titlului de Capitală Culturală Europeană va primi zeci de milioane de euro din bugetul Guvernului și al autoritătilor locale și va putea accesa cu ușurinta alte zeci de milioane din fonduri europene.
