Toamna se numără concursurile de pescuit în Delta Dunării

Luna octombrie este foarte importantă pentru industria ospitalităţii din Delta Dunării, dar şi pentru pescari, fie amatori sau profesionişti. Concursurile de pescuit au ajuns să reprezinte o atracţie a destinaţiei turistice, iar hotelurile şi pensiunile se pregătesc din timp, pentru a-şi primi oaspeţii. Sezonul se prelungeşte până în noiembrie, însă octombrie este perioada preferată de cei mai mulţi amatori de pescuit şi de turiştii care vor să se bucure de frumuseţea sălbatică a Rezervaţiei Biosferei.

Sezonul concursurilor de pescuit debutează săptămâna aceasta, pe 4 octombrie. Prima mare provocare este Cupa Pikemaster, unul dintre cele mai importante concursuri de pescuit la ştiucă din Europa, care se va desfăşura în perioada 4-6 octombrie, în incinta resortului Holbina Trei Bibani. Tot aici se va organiza şi Cupa Paul Badea, ediţia a XII-a, în perioada 18-20 octombrie, apoi, în perioada 25-27 octombrie, resortul Egreta Hidroturism va organiza, pe lacurile Uzlina şi Isac, cupa „Hidroconstrucţia şi prietenii”, o competiţe amicală, devenită deja tradiţie. În paralel, tot între 25 şi 27 octombrie, în zona localităţii Mila 23, ANTREC organizează a VIII-a ediţie a Cupei Deltei Dunării la Ştiucă. Iar concursurile continuă şi în luna noiembrie, cu ultima etapă din 2019 a Ligii Române de Spinning, între 1 şi 3 noiembrie, în zona Uzlina, şi cu cea de-a VII-a ediţie a cupei Egreta Pro Big 5, un concurs de pescuit la ştiucă, organizat de Egreta Hidroturism, în perioada 15-17 noiembrie, în mediul natural, pe lacurile Uzilna, Isac şi în Incinta Cormoran. Foarte important este faptul că toate concursurile de pescuit din Delta Dunării se desfăşoară numai în regim „catch&release”. Amatorii de aventură în mijlocul naturii, care nu vor neapărat să meargă la pescuit, sunt aşteptaţi, în perioada 10-13 octombrie, la „Delta Caiac Race”, ediţia a IV-a, o cursă de caiac ce se va desfăşura între Murighiol şi Sfântu Gheorghe.

Alternativa: cetăţile care veghează Marea Neagră

Turiştii care vor să îmbine excursiile în Delta Dunării cu cele din zona continentală a Dobrogei, pot vizita cetăţile spectaculoase de la gurile de vărsare ale Dunării. Enisala şi Argamum sunt deja celebre şi atrag mii de vizitatori anual. Cetatea Argamum, de lângă Jurilovca, este considerată prima colonie a vechilor greci din zona Mării Negre, iar descoperirile arheologice şi legendele locale fac din acest loc, ascuns până de curând, o adevărată comoară ce ar putea urca Dobrogea în topul internaţional al atracţiilor culturale. Mai „tânără”, dar şi mai bine conservată, este Cetatea Enisala, din imediata apropiere, ale cărei ziduri se ridică, parcă, din întinderea de ape. Iar vizitatorii descoperă aici tradiţii autentice, pe care localnicii le dezvăluie cu bucurie. Cetatea Argamum este situată în apropiere de Jurilovca, la Capul Doloşman, care veghează, de sus, Lacul Razelm – aşa cum este cunoscut în lucrările ştiinţifice – sau Razim – cum îl numesc localnicii. Din punct de vedere etimologic, denumirea corectă este cea folosită de oamenii locului, numele provenind din limba turcă. Cetatea Argamum ar putea fi – conform arheologilor – prima colonie grecească nu doar de pe teritoriul ţării noastre, ci din bazinul Mării Negre, de care navigatorilor le era frică. „Pontus Euxinus era, iniţial Pontus Axeinos, adică „marea înspăimântătoare, neprietenoasă”, nu „marea prietenoasă”, aşa cum „Capul Bunei Speranţe” s-a numit, iniţial, „Capul Furtunilor”.

Vechi obiceiuri marinăreşti

După un vechi obicei marinăresc, s-au schimbat numele, în speranţa că se va schimba şi norocul. “Cel mai important argument pentru a atesta ideea că Argamum a fost prima cetate a grecilor în Marea Neagră este mormântul antic grec de incineraţie, unic în bazinul Mării Negre. În jurul lui s-a creat un cult al eroului, care a durat circa 400 de ani. Concluziile arheologilor arată că este vorba chiar de mormântul întemeietorului acestei prime colonii, ce datează din a doua jumătate a secolului al VII-lea înainte de Hristos. Aici era un golf al Mării Negre, numit Halmyris, de la apa salmastră, foarte puţin sărată. Ruta de navigaţie era chiar prin dreptul cetăţii Argamum”, explică Ştefan Constantin, ghid de turism din Tulcea. Dar aceste atracţii turistice sunt ţinute încă departe de ochii vizitatorilor din întreaga lume, din cauza lipsei unui proiect care să poată readuce strălucirea de altădată a zonei.

Complexul lagunar Razelm-Sinoe are foarte multe de oferit şi reprezintă o destinaţie fantastică pentru cei care îşi doresc şi altceva decât litoral sau munte. Această zonă a avut foarte mult de suferit, în perioada regimului comunist, când anumite decizii au condus la îndiguirea lacului, iar legătura cu marea a fost aproape închisă. Astfel, compoziţia apei s-a schimbat, din apă salmastră devenind apă dulce. Acest fenomen a afectat foarte mult şi populaţiile de peşti. Unul dintre proiectele Consiliului Judeţean Tulcea şi ale AMDTDD este de a redeschide legătura către mare, pentru a repune în valoare această zonă. Trebuie să se ţină cont de faptul că zona Capul Doloşman este considerată arie strict protejată, iar condiţiile de vizitare sunt restrictive.

Relaxare şi SPA

Mai puţin cunoscute sunt, pentru turiştii care abia acum descoperă Dobrogea de Nord, saunele tradiţionale ale lipovenilor. Cel mai bine reprezentată comunitate de ruşi lipoveni din judeţul Tulcea este la Sarichioi, pe malul lacului Razim, iar amatorii de agroturism pot trăi aici o experienţă unică, la o saună tradiţională. Pentru această comunitate, relaxarea în baie de aburi este un obicei străvechi, astfel încât cei mai mulţi au o astfel de saună umedă în casă, iar cei care au început să facă agroturism le oferă oaspeţilor şi accesul la sauna tradiţională.