Top cetăţi medievale de vizitat

Zeci de mii de turişti români şi străini au ales, în aceste zile, cetăţile medievale îmbrăcate în haine de sărbătoare. La Sighişoara, la Saschiz, la Suceava şi la Braşov au avut loc evenimente importante, care au demonstrat încă o dată că se poate face turism în România... chiar şi cu locuri de cazare insuficiente. Din ce în ce mai multe cetăţi ţărăneşti din perioada medievală sunt scoase la lumină în Transilvania, pornind de la evenimentele organizate de unele ONG-uri, dar şi cu ajutorul autorităţilor locale care vor să găsească fonduri pentru refacerea lor.

Festivalul etniilor de la Sighişoara a înregistrat şi anul acesta, la cea de-a XV-a ediţie, un record de 15.000 de vizitatori, la un număr de numai 2.500 de locuri de cazare din oraş. Cetatea este luată cu asalt de turişti, într-un oraş care, în mod surprinzător, nu se află pe lista localităţilor turistice ale României, pentru că autorităţile locale nu au făcut, în ultimii 15 de ani, demersurile necesare şi proiectele de infrastructură cerute de legislaţia în vigoare. Cu toate acestea, Sighişoara este preferată de toţi cei care vor să trăiască autenticitatea vieţii medievale din inima Transilvaniei. „Festivalul ProEtnica atrage 15.000 de vizitatori, pe o perioadă de patru zile, iar Sighişoara are circa 200.000 de turişti pe an. În zilele de desfăşurare a festivalului, este aproape imposibil de găsit un loc de cazare, pentru că oraşul este plin. Dar nu toţi cei care vin la festival se şi cazează, sunt mulţi care vin în vizită la rude, alţii care vin pentru o singură zi şi se cazează în altă parte. Este foarte importantă şi promovarea pe care acest festival o face pentru Sighişoara, în fiecare an. Implicarea ONG-urilor în organizarea de evenimente are o importanţă foarte mare pentru ridicarea localităţilor. Suntem un fel de avangardă pentru societate şi pentru ceea ce fac în continuare autorităţile, pentru a dezvolta aceste zone ale României”, a explicat, pentru Jurnalul Naţional, Volker Reiter, organizatorul festivalului ProEtnica, desfăşurat în aceste zile la Sighişoara. Reiter este un german îndrăgostit de România, care mai întâi a tradus balada “Mioriţa”, apoi s-a stabilit la Sighişoara, unde, cu ajutorul ONG-ului pe care l-a înfiinţat şi cu sprijin financiar din Germania, a pus bazele unei afaceri devenite emblema vechii cetăţi: un hostel pentru turism bazat pe schimburi culturale între tineri. Apoi a dezvoltat un nou concept de eveniment cultural al cetăţii, festivalul interetnic, organizat în fiecare an, cu participarea reprezentanţilor tuturor celor 23 de grupuri etnice recunoscute în ţara noastră. “Festivalul acesta nu este doar al etniilor, ci are în vizor toată societatea. La dialogul intercultural sunt invitate toate etniile, inclusiv românii, iar Academia ProEtnica, lansată anul acesta, ne oferă deja noi perspective. Lucrăm foarte mult cu studenţi şi suntem orientaţi spre viitor”, a mai explicat organizatorul festivalului ProEtnica, de la Sighişoara, care a reunit peste 700 de reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, timp de patru zile, în perioada 17-20 august.

Istoria adusă în stradă, pentru turişti

Braşovul a făcut o demonstraţie de forţă, cu militari din cele mai importante războaie. În weekend,  lângă Cetăţuia Braşovului s-a organizat o „acţiune de luptă” demonstrativă, în conformitate cu tactica utilizată în urmă cu 200 de ani, cu efecte pirotehnice, într-un spaţiu special delimitat. Soldaţii, coordonaţi de Nicolae Pepene, directorul Muzeului de Istorie din Braşov, au făcut şi o demonstraţie în Piaţa Sfatului, spre deliciul braşovenilor şi al turiştilor care au putut vizita o expoziţie tematică, despre Primul Război Mondial, la Casa Sfatului. „Numărul de turişti creşte şi prin aceste evenimente. Atunci când urmăreşti dezvoltarea turismului, trebuie să le oferi ceva în plus. Statisticile arată că baza turismului la Braşov este reprezentată de vizitatorii români, veniţi în special din Bucureşti, în proporţie de 85%. Pentru noi este important să îi atragem, pentru a veni de cât mai multe ori. Omul simte nevoia de a avea evenimente, iar istoria este interesantă pentru multe categorii de public, dacă ştii să o aduci în stradă, dacă lucrezi cu specialişti care o cunosc şi care ştiu să o facă vie”, a  explicat, pentru Jurnalul Naţional, Nicolae Pepene, directorul Muzeului judeţean de Istorie Braşov. Tot istoria şi cultura au adus un număr foarte mare de vizitatori şi la Cetatea Sucevei, în aceeaşi perioadă, 17-20 august, la Festivalul de Artă Medievală „Ştefan cel Mare”. Cetatea Sucevei, dar şi Muzeul de Istorie, au fost renovate recent, cu fonduri europene, prin două proiecte de care s-a ocupat unul dintre cei mai apreciaţi directori de muzeu din România, istoricul Mihai Ursu.

Cetăţi scoase la lumină în ultimii ani

Şi alte cetăţi medievale au fost renovate recent şi redate circuitului turistic. Foarte aproape de Sighişoara, Cetatea Rupea îşi primeşte acum turiştii, după ce a fost reabilitată, pe fonduri europene, iar la Muzeul de Etnografie din centrul oraşului sunt expoziţii care-i pot ajuta pe vizitatori să înţeleagă viaţa din ultimul mileniu a locuitorior întregii zone, de la Rupea, Viscri, Saschiz şi din celelate sate învecinate. Cei care vor să viziteze cetatea Rupea şi Muzeul de Etnografie au la dispoziţie un bilet comun pentru ambele obiective. Saschiz este una dintre cetăţile încă nerenovate, dar care chiar anul acesta va primi fonduri pentru refacere. „Am fost selectaţi pentru finanţare şi suntem în faza de procedură de achiziţie publică pentru proiectare. Sperăm să meargă repede şi la începutul sezonului din 2018 să începem lucrările. Termenul din contract este 2019. Valoarea contractului de restaurare este de circa 1,8 milioane de euro. În paralel, au obţinut fonduri şi cei de la Biserica Evanghelică, pentru reabilitarea turnului bisericii fortificate. Avem deja pensiuni şi se simte un început pentru turismul local, dar deocamdată avem doar 60 delocuri de cazare. Localitatea Saschiz este sit UNESCO”, a explicat, pentru Jurnalul Naţional, primarul localităţii Saschiz, Ovidiu Şoaită. Numărul mic de locuri de cazare nu i-a descurajat pe cei peste 2.000 de vizitatori care au ajuns în localitate la sfârşitul săptămânii trecute. Mulţi au stat în corturi, în zone special amenajate, cu ajutorul primăriei, pentru a participa la celebrul concurs de ciclism organizat în fiecare an de fundaţia ADEPT Transilvania, aceeaşi care a dezvoltat şi comunca Viscri, devenită celebră după mai multe vizite ale moştenitorului Coroanei britanice, Prinţul Charles. În aceeaşi zonă a Transilvaniei, o ată cetate medievală a fost scoasă la lumină, prin investiţii din partea Consiliului Judeţean Braşov. Este vorba despre Cetatea Feldioara, care îşi va deschide oficial porţile pe 3 septembrie. „E un proiect început cu cinci ani în urmă. Consiliul Judeţean Braşov a alocat 12 milioane de lei şi a fost executat d eo firmă de la Cluj”, a explicat, pentru Jurnalul Naţional, Sorin Taus, primarul localităţii Feldioara.

Cetatea Sighişoarei a găzduit manifestări culturale care aduc în prim plan specificul fiecărui grup etnic de pe teritoriul României, dar şi tradiţii ale altor popoare. Artişti, ansambluri folclorice şi cercetători au fost inivitaţi şi în acest an, la cea de-a XV-a ediţie, să îşi expună atât elementele specifice pentru cultura din care fac parte, cât şi punctele de vedere, referitor la nevoile pe care le au anumite grupuri etnice pe teritoriul României, pentru a nu fi marginalizate, în cadrul Festivalului ProEtnica