Trasee puţin cunoscute şi tradiţii redescoperite în Munţii Măcinului

Munţii Măcinului, cei mai vechi munţi din România, au atras atenţia doar cercetătorilor până acum, însă turismul devine din ce în ce mai important şi în această zonă a ţării. Primii investitori au pariat pe potenţialul Parcului Naţional Munţii Măcinului şi au pus bazele infrastructurii de cazare, iar tradiile locale, preparatele culinare ale celor opt comunităţi etnice foarte bine reprezentate în această regiune şi  multitudinea de posibilităţi de petrecere a timuplui liber sunt tot atâtea atuuri pe care le are această zonă pentru a deveni atractivă atât pentru români, cât şi pentru străini.

Foarte multe vestigii istorice, formaţiuni carstice aflate încă în cercetare, dar şi traseele montane din Munţii Măcinului sunt principalele atracţii ale zonei continentale a Dobrogei. Deja, unele localităţi le sunt cunoscute celor care caută noutatea în turism, iar vizitatorii se pot caza la pensiunile din localităţile Greci, Luncaviţa sau Nifon, unde sunt pensiuni mici, cu trei până la cinci camere, dar şi pensiuni sau cabane cu până la zece camere duble, precum Cabana Valea Mierii, de la Nifon, care şi-a dezvoltat şi o foarte bună ofertă de agrement, cu trasee pentru biciclete, tiroliană şi pârtie de săniuş, pentru iarnă, sau Pensiunea Lebăda, în localitatea Mineri, tot cu zece camere duble, piscină, beach-bar, terasă, sală de conferinţe şi loc de joacă pentru copii. Administraţia Parului Naţional Munţii Măcinului le oferă celor care vizitează rezervaţia informaţii şi ghidaj pentru 15 trasee marcate, unul fiind pentru cicloturism, unul ecvestru şi trei trasee tematice, la Niculiţel, Valea Jijilei şi Greci, cel din urmă fiind denumit Poveştile Măcinului. “Traseul se adresează tuturor categoriilor de turişti, având dificultate medie. Punctul de plecare este în localitatea Greci, se intră în parc, pe Valea Racova, se urcă pe Dealul cu Drum, spre vârful Cartalu, pe care îl ocoleşte prin dreapta, coboară pe un promontoriu în Valea Ditcova, descriind o potcoavă cu ieşire în pajiştea stepică de la poalele munţilor şi se continuă pe limita parcului până în apropierea locului de intrare”, explică rangerii Parcului Naţional Munţii Măcinului. Celelalte trasee sunt Troesmis, Cocoş, Dealul Consul-Floreşti, Culmea Pricopanului, Vârful Crapcea, Ţuţuianu, Dealul cu Drum, Cozluc şi Valea Vinului, toate marcate şi verificate de rangerii parcului.

Indicaţii de la specialiştii rezervaţiei

Turismul se face aici controlat, pentru a nu afecta ecosistemul, într-o zonă cu un vast tezaur natural, geologic, botanic, zoologic, dar şi arheologic şi carstic. “Potenţialul natural de care dispune în prezent, face Parcul Naţional Munţii Măcinului accesibil unei game largi de turişti interesaţi de drumeţii în natură, peisaje, flora, faună caracteristice parcului, studii şi documentare. Pe diferitele etaje de vegetaţie, între 7 şi 467 m - Vf. Ţuţuiatu, întâlnim peisaje unice de stepă, la baza versanţilor, urmate de păduri cu gorun, mojdrean şi cărpiniţă, stejar pufos, ajungându-se la tufişuri pe culmi şi stâncării, apoi pajişti de stepă cu aspect de gol alpin. Pe teritoriul parcului există una dintre cele mai vechi rezervaţii din ţara noastră, Rezervaţia Naturală Valea Fagilor, care se remarcă prin prezenţa unică a fagului tauric, ce prezintă caracteristice intermediare între fagul autohton şi fagul oriental. De asemenea, flora de subarboret este unică în Dobrogea şi asemănătoare făgetelor din Crimeea”, explică Viorel Roşca, directorul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Măcinului. Parcul beneficiază şi de cel mai bine dotat centru de vizitare şi informare turistică, unde vizitatorii pot afla amănunte despre întreaga regiune şi despre traseele pe care le pot parcurge în rezervaţie.

Cele mai frumoase trasee montane ale Măcinului

Unul dintre cele mai frumoase trasee montane din această zonă este Cozluk, marcat cu punct roşu, cu o lungime de 16 kilometri. Porneşte din localitatea Greci, unde se află şi Centrul de Vizitare al Parcului Naţional, mergând spre Păşunea Crucele - Valea Cozluk - Valea Radului - Teiul Strâmb - Baia de aramă - Pietrele Lacului - Vf. Conaciu - Valea Plopilor - Pietrele Mariei, cu întoarcere la Greci. „Traseul Cozluk este o traversare a mai multor ere geologice, purtând turistul avizat printr-o gamă largă de roci care aparţin celor două mari formaţiuni geologice din Munţii Măcin. Acest traseu de pe vărfurile pe care le parcurge oferă panorame asupra văilor şi vărfurilor învecinate, cu peisaje de pădure din care se ivesc stâncării. Peisaje deosebite sunt generate de alternanţa masivelor de pădure cu poienile stepizate de pe vărfuri, de văile adânci cu pereţi stâncoşi pe care se dezvoltă ferigi, de diferitele tipuri de pădure şi stadii de dezvoltare favorizate de expoziţia versanţilor. Cele mai importante specii de plante pe care le putem găsi pe acest traseu sunt Ghiocelul cu frunze îndoite (Galanthus plicatus), Brânduşa (Crocus reticulatus) sau Codiţa şoricelului (Achillea leptophilla). Dintre insecte, se poate întâlni Greierul borţos (Bradiporus dasiphus), iar dintre păsările protejate la nivel internaţional, avem aici Acvilă ţipătoare mare (Aquila clanga), Turturica (Streptopelia turtur), Şoimul dunărean (Falco cherrug) sau Ciuful de pădure (Asio otus)”, mai spune directorul Parcului. Una dintre cele mai dezvoltate localităţi din această zonă este Luncaviţa, situată la frontiera cu Ucraina. Turismul, ca şi alte activităţi, precum agricultura şi mai ales apicultura, beneficiază de mulţi ani de finanţare europeană, astfel încât dezvoltarea zonei s-a făcut în timp record, principalul sprijin venind pentru localnici din partea primăriei. “Sunt cinci pensiuni care funcţionează, cu o capacitate de 30 de camere duble şi mai sunt în construcţie alte trei pensiuni, pe fonduri europene, iar în evaluare sunt încă patru proiecte. Foarte mult ne-au ajutat fondurile europene, oamenii au învăţat să depună proiecte, să se consulte cu specialişti pentru a putea accesa. Primăria a ajutat localnicii să înveţe să lucreze cu internetul, încă din anul 2005, apoi i-am ajutat să înţeleagă ce înseamnă proiectele cu finanţare europeană, astfel încât mulţi au reuşit să dezvolte această zonă. Avem investiţii între 150.000 şi 600.000 de euro, pentru construirea pensiunilor agroturistice la Luncaviţa”, explică Ştefan Ilie, primarul localităţii.

Tradiţii milenare, reconstituite de tineri

Unul dintre marile câştiguri ale zonelor cu multe comunităţi etnice din România este reînvierea tradiţiilor şi a culturii populare autentice. Câţiva oameni cu adevărat curajoşi au reuşit să readucă la viaţă obiceiuri care altfel s-ar fi pierdut, în mai multe zone din Parcul Naţional Munţii Măcinului. Caloianul, portul popular autentic şi dansurile tradiţionale din nordul Dobrogei au mari şanse să devină atracţii pentru vizitatorii români şi străini, ca şi bucătăria tradiţională a tuturor comunităţilor etnice. Grupurile de tineri din localităţi precum Cerna, Luncaviţa, Greci, Izvoarele, Măcin, Jijila sau alte comune din zona Munţii Măcinului au studiat obiceiurile comunităţilor din care provin şi le-au readus la lumină. Costumele tradiţionale şi dansurile meglenoromânilor de la Cerna au devenit deja simbolice pentru evenimentele care promovează turismul în Dobrogea. La fel şi coroniţele de flori cu panglici colorate ale comunităţilor ucrainenilor şi dansurile lor tradiţionale. O noutate cu valoare ştiinţifică, dar care poate fi transpusă şi în programele turistice din această zonă a ţării este reconstituirea Caloianului, un obicei străvechi, specific Dobrogei, care reproduce ritualul de înmormântare, dar cu scop purificator pentru natură şi comunitate. O astfel de reconstituire a obiceiului milenar este prezentată de un grup de tineri de la Luncaviţa.

Localităţile din Munţii Măcinului s-au dezvoltat în ultimii ani cu ajutorul fondurilor europene. Foarte multe proiecte bine gândite au făcut posibilă crearea infrastructurii de cazare în această zonă, iar Administraţia Parcului Naţional Munţii Măcinului a reuşit să organizeze, prin proiecte europene, întreaga zonă turistică.