Turist în ţara ta: la pas prin Oltenia

România are locuri de o rară frumusețe și unicitate recunoscute la nivel mondial. Străjuită la nord de Carpații Meridionali, la est de Olt, iar la sud și vest de Dunăre, Oltenia este regiunea istorică care-și trage începuturile încă din vremea dacilor liberi care aveau așezări însemnate la Pelendava, Sucidava și Buridava.

Dunărea a săpat aici cel mai spectaculos defileu din Europa, Cazanele Dunării. Pe aceste meleaguri se găsește cea mai veche dovadă de locuire permanentă din Europa, la Schela Cladovei, și al doilea cel mai mare pod natural din Europa. Acestea sunt doar câteva din recodurile cu care se mândresc oltenii și cu care își așteaptă, mereu primitori, turiștii curioși să le afle istoria, datinile și locurile deosebite pe care le au.

Ce au oltenii mai de preț

Cu un potențial turistic enorm, Oltenia este regiunea care încercă să promoveze cât mai multe din valorile sale. LaTârgu Jiu sunt faimoasele sculpturi ale lui Constantin Brancuşi, iar satul său natal, Hobiţa, a devenit cunoscut în întreaga lume datorită marelui artist care a schimbat istoria artei. La Drobeta Turnu Severin, păşiţi pe pământul călcat pentru prima dată de regele României, Carol I, iar Orșova este punctul de pornire al călătoriilor cu barca pe Dunăre spre Cazane. Ișalniţa și Dubova sunt două locuri care conturează o zonă în care natura te copleșește cu frumusețea ei.

Să nu uităm de Podul lui Dumnezeu de la Ponoarele sau că Podişul Mehedinţi are cel mai întins sistem de peșteri din Europa. Doar peștera Topolnița are galerii ce însumează 12 km, dispuse pe cinci etaje.

Clisura şi Porţile de Fier

În Clisura Dunării puteţi vizita muzeul Hidrocentralei Porţile de Fier, cea mai grandioasă construcție de pe Dunăre. Pentru existența ei s-au sacrificat şapte localități de pe malul sârbesc și 10 de pe malul românesc. Însă cel mai mare sacrificiu a fost scufundarea insulei Ada-Kaleh, locuită de turcii care produceau faimosul rahat turcesc cu nucă,țigări, bragă și halviță, toate realizate după rețete secrete. În curtea Muzeului Regiunii Porților de Fier găsiți urmele celui mai mare pod al antichității, din vremea împăratului Traian, construit de faimosul Apolodor din Damasc, termele romane, castrul roman, iar cea mai nouă descoperire arheologică scoate la lumină amfiteatrul roman sculptat pe columna lui Traian de la Roma.

CELE MAI VIZITATE LOCURI

- Parcul Romanescu din Craiova

- Grădina Botanică din Craiova

- Stațiunile balneare Olanești, Căciulata, Călimanești, Băile Govora

- Transalpina

- Casa Memorială Nicolae Ceaușescu

- Cetatea Sucidava>

Defileul Jiului a devenit punct fix pe harta turismului de aventură după ce a intrat în circuitele de rafting la care participă iubitori de adrenalină din întreaga lume. Dacă sunteţi iubitori de cicloturism, judeţul Mehedinți este traversat de Eurovelo 6, iar peisajele extraordinare vă vor tăia răsuflarea atât în zona Cazanelor, cât şi zona Podişul sau Munţii Mehedinţi. De neratat sunt şi degustările de vin din podgoriile mehedințene care te trimit cu gândul la peisajul alsacian. Și dacă tot v-au purtat pașii până aici, puteţi admira olarii de la Șișești care duc tradiția mai departe, din generație în generație, încă din vremea dacilor.

Planuri pentru promovarea

Toate aceste minunății nu sunt însă promovate suficient. Specialiștii în turism apreciază că nu există o viziune unitară la nivel de regiune și nici proiecte regionale. Fiecare dintre cele cinci județe care alcătuiesc Oltenia, respectiv Dolj, Gorj, Mehedinți, Vâlcea și Olt, se promovează individual, fără a avea o strategie comună. Totuși, un semnal foarte puternic a fost lansat anul acesta, la prima ediție a Târgului de Turism al Olteniei organizat în luna martie, la Craiova. „Un minus a reprezentat lipsa reprezentanților județului Olt care au promis că vor fi prezenți la cea de-a doua ediție a Târgului de anul viitor, programat pentru perioada 10-12 martie, în incinta Centrului Multifuncțional Craiova”, spune Nicolata Dicoiu, unul dintre organizatorii târgului. Pași mici, dar siguri pentru atragerea turiștilor în Oltenia sunt făcuți de autoritățile locale. Consiliul Județean Dolj are cele mai importante proiecte finalizate sau aflate în curs de finalizare. Pe lângă lucrările de consolidare și reabilitare ale unor clădiri monument, cum ar fi Palatul Jean Mihail, care găzduiește Muzeul de Artă Craiova, edilii își propun să înființeze Centrul Internațional Constantin Brancuși-Centru Turistic Interactiv. „Acest centru se dorește a fi un pavilion expozițional, dedicat lui Constantin Brancuși, un pavilion de sine stătător, adiacent clădirii Muzeului de Artă, reprezentând o nouă aripă în cadrul acestuia, care cuprinde două elemente constructive juxtapuse: partea subterană și volumul de sticlă suprateran. Pavilionul subteran va fi flexibil din punct de vedere funcţional, fiind un spațiu multifuncțional de activități, tampon între spațiul interior subteran propriu-zis și amfiteatrul creat spre a relaționa cu spațiul natural exterior. Pavilionul suprateran, închis cu sticlă transparentă, este din punct de vedere volumetric o prismă cu baza pătrată, amplasată deasupra spațiului expozițional subteran și susținut, în subteran, de pile din beton armat. În interiorul lui vor fi amplasate interpretări la scară mare a două dintre lucrările lui Brâncuși: „Ovoidul” și „Pasărea Măiastră”, explică Nicolata Dicoiu.

LISTA MARILOR PROIECTE

1. Secția de Istorie-Arheologie a Muzeului Olteniei Craiova- Consolidare, restaurare și modernizare;

2. Înființarea Centrului turistic pentru agrement și sport;

3. Reabilitarea infrastructurii de mișcare a Aeroportului Craiova;

4. Crearea Muzeului Interactiv al Cărții și Scrisului Casa Dianu;

5. Muzeul Elena Farago-Restaurarea și promovarea turistică a Casei Memoriale;

Comori unice redescoperite

Un loc special care urmează să fie readus la viață este Cula Izvoranu-Geblescu din comuna Brabova de Dolj, monument istoric de categorie A. În urma restaurării, funcțiunea acesteia va fi de muzeu. Ea va fi inclusă într-un traseu turistic, parte a proiectului "Conservarea, promovarea și dezvoltarea moștenirii culturale și potențialul natural al regiunii Dolj Vratsa”. "Cula preia o structură planimetrică întâlnită la majoritatea culelor din Oltenia. Parterul este format dintr-o singură încăpere, accesibilă din casa scării care comunică cu exteriorul printr-o ușă într-un canat. O particularitate a culei de la Brabova este al doilea acces din parter către exterior, ușa de intrare în casa scării executată din lemn masiv lucrată îngrijit și relativ bine conservată, foarte probabil rezultatul unei intervenții ulterioare perioadei în care cula a funcționat ca loc de refugiu și apărare. În plus, tavanul este executat din lemn pe o structură de grinzi transversale care descarcă prin intermediul unei grinzi longitudinale pe un stâlp fasonat așezat în mijlocul încăperii - spre deosebire de plafoanele boltite întâlnite la celelalte cule. Efectul monumental al volumului robust este amplificat și de amplasamentul său care îi conferă o perspectivă ascendentă din direcția accesului principal", mai explică specialistul în turism, Nicoleta Dicoiu.

Cula Cernătești aşteaptă reabilitarea

O altă construcție semifortificată care stă pe lista de așteptare a monumentelor ce urmează să fie consolidate și restaurate este Cula Cernătești din satul cu același nume, situat la 35 de km vest de Craiova pe drumul vechi (roman) ce leagă capitala Băniei de Turnu Severin.Pe la anul 1859, în aceste locuri făcea negoț Dimitrie Cernat, de unde și numele Cula Cernăteștilor. Construită la început doar cu parter și un etaj, cula a fost mărită cu încă un nivel. Stadiul actual al construcției impune de urgență reabilitarea și consolidarea pentru a putea fi inclusă apoi într-un circuit turistic al obiectivelor de patrimoniu din județul Dolj. Mai sunt aici și cele mai importante elemente pentru viaţă şi sănătate: izvoarele de apă sărată și izvoarele termale, dar și polii energetici specifici doar pentru Oltenia de sub munte, care favorizează clima și fac din acest ținut o zonă protejată de natură, iernile fiind mai blande”, conchide Nicolate Dicoiu.

1500 este anul în care apare pentru prima dată Cula Cernăteşti într-o atestare documentară

Oltenia se diferențiază de celelalte zone ale țării prin elemente istorice cu caracter de identitate. Sunt unice culele-„simboluri ale fortificării pentru apărarea pământului”. Mai vorbim de faptul că Oltenia are cele mai înguste chei în calcar în cel mai mic Parc Național și cele mai importante defilee- Nicoleta Dicoiu,  unul din organizatorii Târgului de Turism al Olteniei