x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Un spion francez la curtea Principelui Carol I (8)

0
Autor: Tudor Cires 20 Iul 2013 - 00:02
Un spion francez la curtea Principelui Carol I (8)
Scrisorile secrete ale lui Emile Picot, secretarul francez al lui Carol I între anii 1866-1868.

Auguste Emile Picot (1844-1918) este unul dintre marii bibliografi ai Franţei – îi datorăm bibliografia exhaustivă a operei lui Corneille, de exemplu –, unul dintre primii care au cules ştiinţific şi au răspândit în Occident folclorul românesc, e cel care a înfiinţat prima catedră de limba română la o universitate vest-europeană (la Paris, în 1875)... Lui Emile Picot, Franţa, ca şi România, îi datorează mult, în plan cultu-ral. Puţini însă îl cunosc într-o altă postură a lui, cea de... spion al lui Napoleon al III-lea la curtea Principelui Carol I. Ca secretar francez al Principelui Carol I, a tras cu ochiul, a analizat şi a trimis informaţiile la curtea imperialăde la Paris, pe masa de lucru a lui Napoleon al III-lea. Codificate sau pur şi simplu strecurate ca nişte in¬formaţii oarecare printre date de interes general sau istorii de fa¬milie, relatările sale ajungeau mai întâi la mama sa sau la Madame Hortense Cornu (sora de lapte a împăratului) , de unde apoi erau retransmise la curtea de la Tuileries. Toate aceste scrisori sunt publicate acum pentru prima dată în limba română.
________


Scrisoarea a IV-a
Romania, Bucuresti, (nedatată, 1867)
Către Madame Hortense Cornu


Mă grăbesc, Doamnă, să aduc în discuţie Prusia, a cărei influenţă asupra politicienilor de la Bucureşti dumneavoastră păreţi a vă teme că a cescut prea mult.

Mai întâi, ca politica externă, cabinetul de la Berlin nu vrea, defel, să se amestece în problemele Orientului; el aşteaptă ca Franţa să se pronunţe în legatură cu acestea. La propunerile pe care Alteţea Sa Regală, prinţul Charles-Antoine le-a făcut domnului Bismarck sperând să determine o atitudine comună împotriva proiectelor moscovite, primul-ministru a răspuns clar că nu există şi nu va exista vreo alianţă ruso-prusacă, dar că guvernul regelui are mână liberă în tratarea acestei chestiuni.

Consulul Prusiei la Bucureşti este o persoană cu inteligenţă limitată şi de modă veche. El nu e în stare să lumineze ministerul prusac cu privire la ce se întâmplă în România. De aceea, părerile sale n-au nicio influenţă asupra Prinţului.
Ideile prusace ar putea fi adoptate, oarecum, doar în legatură cu armata şi întrucât nota din “Constituţionalul” pare a vă fi neliniştit, cred că ar fi util să dezvolt puţin acest subiect.

E greu de făcut, de la distanţă, un tablou fidel al confuziei care domneşte în diversele corpuri ale armatei române: nicio ţinută, nicio disciplină, niciun respect pentru superiori; lipsa oricăror aplicaţii militare, lipsa oricăror rezultate pozitive, la orice nivel. Ofiţerii sunt ignoranţi şi majoritatea, incapabili; soldaţii, prost echipaţi, prost antrenaţi. Comandanţii nu ştiu să se facă respectaţi de către inferiori şi adesea ei înşişi sunt un exemplu de dezordine. Locotenenţii şi căpitanii joacă cărţi prin tripouri cu subofiţerii şi cunosc destule exemple de comandanţi care au tocat banii soldaţilor. Însă lenea şi risipa nu sunt singura nefericire a armatei romane, cât mai ales starea de spirit foarte proastă. Prinţul nu poate conta pe niciun regiment şi are o încredere mediocră în proprii lui soldaţi.

O paradă sau o revistă militară a acestor trupe e un spectacol lamentabil. În 6/18 trecut, am avut ocazia, de Bobotează, să vedem o defilare solemnă a Gărzii. Greu de imaginat ceva mai trist! Soldaţii mergeau la întâmplare, fără să păstreze rândurile, iar ofiţerii n-aveau nici măcar grija să comande prezentarea armelor şefului Statului. Din această cauză, Prinţul s-a întors la Palat furios şi a hotărât să ia, imediat, măsurile cele mai energice. Reforma în armată trebuie să fie radicală, a declarat, formal, Alteţea Sa în discursul pe care l-a adresat ofiţerilor, cu ocazia Anului Nou. Tot ce este acum în armată trebuie schimbat, pentru că e mult mai simplu de organizat o armată pe baze noi decat de refăcut, parţial, in zonele ei cele mai declasate.

Reorganizarea cuprinde, obligatoriu, două elemente distincte: recrutarea armatei şi regulamentul trupei.
În ceea ce priveşte primul punct, este evident că nu putem visa, cu modestul nostru buget, să întreţinem o armată permanentă şi numeroasă; la un moment dat, va trebui să putem să facem apel la toate forţele vii ale ţării.

Este, deci, înţelept şi indispensabil ca naţiunea întreagă să fie în stare să ţină arma în mână şi că va trebui să recurgem la sistemul Landwehr, sistem a cărui aplicare a devenit universală.

Cred că problema recrutării va fi tranşată în acelaşi fel de către toate persoanele care o vor studia dezinteresat. Nu acelaşi lucru se poate spune despre ragulamentele militare.
Se înţelege prin “regulamente” legile şi ordonanţele care conduc la formarea corpurilor, instrucţia soldaţilor, avansarea ofiţerilor, manevrele, disciplina precum şi dispoziţiile generale care trebuie respectate. Regulamentul actual din armata română, spre ruşinea noastră numit ‘regulament francez”, nu e decât o compilaţie primară a legilor şi decretelor traduse fără inteligenţă, fără metodă şi fără aplicaţie. Armata însăşi nu-l cunoaşte şi de aceea e urgent fie de a-l modifica, fie de a-l schimba în întregime.
Dispoziţiile organice actuale păcătuiesc, în primul rând, printr-o prea mare indulgenţă. Sistemul cel mai sever ar fi, cu siguranţă şi cel mai bun pentru armata română. Cu vechea metodă rusească a knutului, s-a putut forma soldaţi excelenţi! După retragerea ruşilor, armata română a intrat într-un declin constant. Fuzionarea trupelor valahe cu regimentele moldave, intrigile lui Cuza şi Florescu, pasiunile, ura, viciile, dezordinea şi lipsa unor pedepse au făcut să dispară orice urmă de disciplină. Nu se va ajunge să se restabilească încrederea în armată decât prin măsuri foarte drastice.

Prinţul vrea să se ocupe personal şi fără odihnă de problema armatei. Soldat până în adâncul sufletului, el nu poate suporta ruşinea să vadă aceste adunături ridicole de oameni zdrenţăroşi care compun actuala armată. Pentru a-şi atinge mai sigur scopul, el s-a gândit ca ar fi bine să adopte regulamentele prusace, bazându-se pe mai multe raţiuni.

1. Regulamentele prusace sunte de o severitate inflexibilă şi nu se pretează în niciun caz, la vreo indulgenţă;

2. Regulamentele se apropie, în mai toate toate punctele, de vechiul sistem rusesc care a dat cele mai bune rezultate şi pe care mulţi ofiţeri l-au păstrat, în mare.

3. Prinţul cunoaşte profund aceste regulamente şi va putea să le urmarească cu toată rigoarea.
Nu există, în toată această acţiune, nimic care ar putea deveni ofensator pentru Franţa. Trebuie să marturisesc, spre ruşinea mea, că majoritatea lucrurilor supărătoare care există în ţară sunt numite, nu ştiu de ce, ‘instituţii franceze”; e adevărat că, adesea, imitatorii n-au înţeles nici măcar primul cuvânt din ceea ce pretind că au copiat.

Pentru a forma soldaţi după regulamentele prusace e, fără nici o îndoială, preferabil să se recurgă direct la cei care au obişnuinţa de a le pune în practică; e, deci, natural ca Prinţul să cheme câţiva ofiţeri prusaci care să-i execute ordinele. El va putea să se înţeleagă mai uşor cu ei şi să exercite, aşa cum doreşte, comanda absolută. Să nu vă temeţi, Doamnă, dacă vor veni, la Bucureşti, câţiva ofiţeri germani; prezenţa lor nu va avea un caracter oficial şi chiar mai mult, ei nu-i vor înlocui în întregime pe ofiţerii francezi.
După părerea mea, Prinţul are dreptate să nu vrea ceea ce s-ar numi o misiune militară prusacă; el vrea doar instructori de bună calitate care nu vor avea altă îndatorire decât să-i execute, punctual, ordinele. Deşi încă nu s-a stabilit oficial, se pare că ofiţerii germani vor avea conducerea regimentelor de linie, iar corpurile de elită vor fi date instructorilor francezi. Prinţul a discutat, deja, această organizare cu consulul Franţei care va cere să vină noi ofiţeri de la Paris.

Pentru a ne întoarce la prusacii care vă dau bătăi de inimă, Doamnă, aceştia nu vor fi foarte redutabili. Regele însuşi s-ar opune să fie trimişi în România instructori cu funcţie oficială, ci mai curând ofiţeri în retragere.

Sper, Doamnă, că toate temerile Dumneavoastră cu privire la acest aspect se vor risipi. Prinţul dovedeşte, în tot ceea ce face, o prudenţă care mă uimeşte încontinuu. Cred că a început să domnească. Societatea se supune, deja, unei discipline iar ministerul, împins cu sabia de la spate, a repurtat, ieri, in Cameră, o victorie nesperată. Prinţul ma încântă, pot spune cu toată sinceritatea, şi cred, Doamnă, că nu vă voi surprinde spunând că văd la el doar calităţi deosebite.

Alteţa Sa a plecat, chiar azi, la Iaşi, unde prinţul Frederic va veni să-l întâlnească. Pe de altă parte, era necesar să fie văzut în Moldova, din pricina intrigilor ruseşti.
Plecarea Prinţului m-a făcut, în vârtejul pregătirilor, să cam mâzgălesc această scrisoare, fapt pentru care vă cer cu umilinţă iertare. Deoarece Dl. Bălăceanu mă aşteaptă să plece cu scrisoarea, acum mi-e imposibil s-o redactez din nou. Îndrăznesc să sper, Doamnă, că veţi scuza această lunga şi fastidioasă corespondenţă şi vă rog să fiţi convinsă de ataşamentul şi de profundul meu respect cu care am onoarea să fiu devotatul Dumneavoastră servitor.

Emile Picot.

Traducere din limba franceză de Tudor Cireş
 
Citeşte mai multe despre:   Jurnalul de Weekend,   spion,   francez,   curtea,   rege,   carol i,   Un spion francez la curtea lui Carol I

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Sfaturi utile: Cum puteți economisi energie și reduce factura la încălzire prin câteva metode simple

Sfaturi utile: Cum puteți economisi energie și reduce factura la încălzire prin câteva metode simple
Galerie Foto Încălzirea acoperă un procent important în bugetul de cheltuieli al unei familii în sezonul rece. Termoizolarea pereților reprezintă măsura cu cel mai mare impact în factură, ce poate conduce la economii de...

Ariana Grande, acuzată de plagiat cu o săptămână înainte de premiile Grammy

Ariana Grande, acuzată de plagiat cu o săptămână înainte de premiile Grammy
Împotriva vedetei pop Ariana Grande a fost depus joi un denunţ pentru plagiat, în care se arată că piesa ei de succes ''7 Rings'', nominalizată la înregistrarea anului în cadrul premiilor Grammy, conţine strofe...

Ducii de Sussex nu sunt doriți de canadieni. Aceștia nu vor să plătească pentru șederea cuplului regal în țara lor

Ducii de Sussex nu sunt doriți de canadieni. Aceștia nu vor să plătească pentru șederea cuplului regal în țara lor
Cei mai mulţi dintre canadieni nu doresc să plătească cheltuielile de şedere în ţara lor a ducilor de Sussex, prinţul Harry şi Meghan Markle, inclusiv cele privind securitatea cuplului princiar, potrivit unui...

Anamaria Prodan revine la Antena Stars cu reality show-ul Prodanca şi Reghe. Preţul succesului

Anamaria Prodan revine la Antena Stars cu reality show-ul Prodanca şi Reghe. Preţul succesului
Galerie Foto Dupã mini seria Prodanca şi Reghe, viaţa în Dubai, difuzatã în exclusivitate la Antena Stars anul trecut, îndrãgita familie Prodan-Reghecampf revine pe micile ecrane cu un nou reality show – Prodanca şi...

Sibiul va concura pentru cea mai bună destinație turistică din Europa

Sibiul va concura pentru cea mai bună destinație turistică din Europa
Sibiul a fost nominalizat să concureze în acest an pentru cea mai bună destinaţie turistică europeană, după ce în 2007 a fost primul oraş din România cu statutul de Capitală Culturală Europeană şi în 2019...

Sicriul lui Johnny Hallyday, transferat într-un cavou din Antilele franceze

Sicriul lui Johnny Hallyday, transferat într-un cavou din Antilele franceze
Sicriul celebrului rocker francez Johnny Hallyday a fost transferat într-un cavou definitiv din cimitirul Lorient de pe insula Saint-Barthelemy din Antilele franceze, în apropierea mormântului unde a fost înhumat...

In memoriam Cristina Țopescu

In memoriam Cristina Țopescu
Televiziunea Română regretă dispariţia jurnalistei Cristina Țopescu şi îi aduce un respectuos omagiu difuzând o ediție specială in memoriam.   Cristina Țopescu  va rămâne veşnic în...

Premierul britanic Boris Johnson vrea să slăbească dar nu poate renunța la brânză

Premierul britanic Boris Johnson vrea să slăbească dar nu poate renunța la brânză
Prim-ministrul britanic Boris Johnson a declarat că doreşte să slăbească în 2020, dar nu va lua parte la ''Veganuary'' - o practică populară de a adopta o alimentaţie vegană în luna ianuarie - întrucât ar...

Noi destinaţii turistice în judeţul Sibiu

Noi destinaţii turistice în judeţul Sibiu
Albota este localitatea care atrage un număr din ce în ce mai mare de turişti, în zona Sibiului, după ce aici au fost amenajate, din iniţiativă privată, o păstrăvărie şi locuri de cazare la standarde...

Insula Phuket, cea mai mare destinație turistică din Thailanda

Insula Phuket, cea mai mare destinație turistică din Thailanda
Insula Phuket este cea mai mare din Thailanda, situată în sudul țării, pe coasta de vest a Mării Andaman, din Oceanul Indian, fiind legată de continent prin două poduri. Este una din cele 76 de regiuni sau...

„Alpii Transilvaniei”, pe lista New York Times a celor 52 de locuri de vizitat în 2020. Lista completă a destinațiilor

„Alpii Transilvaniei”, pe lista New York Times a celor 52 de locuri de vizitat în 2020. Lista completă a destinațiilor
Publicația New York Times a realizat o listă cu 52 de locuri care merită vizitate în 2020. În topul țărilor cu destinații care trebuie văzute măcar o dată în viață se află și România, cu „Alpii...

Miliardar japonez caută parteneră să-l urmeze, la propriu, pe Lună

Miliardar japonez caută parteneră să-l urmeze, la propriu, pe Lună
Un miliardar japonez căută o parteneră care să-l urmeze pe Lună şi, deşi pare o propunere romantică, este vorba de o ofertă concretă care implică un periplu real plin de aventuri, relatează...

Serialul Vis de iubire va putea fi urmãrit la Happy Channel

Serialul Vis de iubire va putea fi urmãrit la Happy Channel
Galerie Foto      Din 22 ianuarie, în fiecare miercuri şi joi, de la 20:00, Happy Channel le aduce telespectatorilor unul dintre cele mai apreciate seriale turceşti ale momentului, Vis de iubire. Protagonistul serie...

Xtra Night Show revine la Antena 1

Xtra Night Show revine la Antena 1
Galerie Foto Emisiunea Xtra Night Show revine pe micul ecran diseară, 13 ianuarie, de la ora 23:30, la Antena 1. Subiectele momentului, invitați interesanți, materiale în exclusivitate sunt, și în acest sezon, ingrediente...

Mukinka, câștigătorul iUmor, a devenit tată pentru prima oară: “Am izbucnit în lacrimi de fericire în plină stradă”

Mukinka, câștigătorul iUmor, a devenit tată pentru prima oară:  “Am izbucnit în lacrimi de fericire în plină stradă”
Galerie Foto             Mukinka, câștigătorul celui de-al şaptelea sezon iUmor, a devenit tată de fată la scurt timp după ce a reușit să încânte o țară întreagă...
Serviciul de email marketing furnizat de