x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Un spion francez la curtea Principelui Carol I (8)

0
Autor: Tudor Cires 20 Iul 2013 - 00:02
Un spion francez la curtea Principelui Carol I (8)
Scrisorile secrete ale lui Emile Picot, secretarul francez al lui Carol I între anii 1866-1868.

Auguste Emile Picot (1844-1918) este unul dintre marii bibliografi ai Franţei – îi datorăm bibliografia exhaustivă a operei lui Corneille, de exemplu –, unul dintre primii care au cules ştiinţific şi au răspândit în Occident folclorul românesc, e cel care a înfiinţat prima catedră de limba română la o universitate vest-europeană (la Paris, în 1875)... Lui Emile Picot, Franţa, ca şi România, îi datorează mult, în plan cultu-ral. Puţini însă îl cunosc într-o altă postură a lui, cea de... spion al lui Napoleon al III-lea la curtea Principelui Carol I. Ca secretar francez al Principelui Carol I, a tras cu ochiul, a analizat şi a trimis informaţiile la curtea imperialăde la Paris, pe masa de lucru a lui Napoleon al III-lea. Codificate sau pur şi simplu strecurate ca nişte in¬formaţii oarecare printre date de interes general sau istorii de fa¬milie, relatările sale ajungeau mai întâi la mama sa sau la Madame Hortense Cornu (sora de lapte a împăratului) , de unde apoi erau retransmise la curtea de la Tuileries. Toate aceste scrisori sunt publicate acum pentru prima dată în limba română.
________


Scrisoarea a IV-a
Romania, Bucuresti, (nedatată, 1867)
Către Madame Hortense Cornu


Mă grăbesc, Doamnă, să aduc în discuţie Prusia, a cărei influenţă asupra politicienilor de la Bucureşti dumneavoastră păreţi a vă teme că a cescut prea mult.

Mai întâi, ca politica externă, cabinetul de la Berlin nu vrea, defel, să se amestece în problemele Orientului; el aşteaptă ca Franţa să se pronunţe în legatură cu acestea. La propunerile pe care Alteţea Sa Regală, prinţul Charles-Antoine le-a făcut domnului Bismarck sperând să determine o atitudine comună împotriva proiectelor moscovite, primul-ministru a răspuns clar că nu există şi nu va exista vreo alianţă ruso-prusacă, dar că guvernul regelui are mână liberă în tratarea acestei chestiuni.

Consulul Prusiei la Bucureşti este o persoană cu inteligenţă limitată şi de modă veche. El nu e în stare să lumineze ministerul prusac cu privire la ce se întâmplă în România. De aceea, părerile sale n-au nicio influenţă asupra Prinţului.
Ideile prusace ar putea fi adoptate, oarecum, doar în legatură cu armata şi întrucât nota din “Constituţionalul” pare a vă fi neliniştit, cred că ar fi util să dezvolt puţin acest subiect.

E greu de făcut, de la distanţă, un tablou fidel al confuziei care domneşte în diversele corpuri ale armatei române: nicio ţinută, nicio disciplină, niciun respect pentru superiori; lipsa oricăror aplicaţii militare, lipsa oricăror rezultate pozitive, la orice nivel. Ofiţerii sunt ignoranţi şi majoritatea, incapabili; soldaţii, prost echipaţi, prost antrenaţi. Comandanţii nu ştiu să se facă respectaţi de către inferiori şi adesea ei înşişi sunt un exemplu de dezordine. Locotenenţii şi căpitanii joacă cărţi prin tripouri cu subofiţerii şi cunosc destule exemple de comandanţi care au tocat banii soldaţilor. Însă lenea şi risipa nu sunt singura nefericire a armatei romane, cât mai ales starea de spirit foarte proastă. Prinţul nu poate conta pe niciun regiment şi are o încredere mediocră în proprii lui soldaţi.

O paradă sau o revistă militară a acestor trupe e un spectacol lamentabil. În 6/18 trecut, am avut ocazia, de Bobotează, să vedem o defilare solemnă a Gărzii. Greu de imaginat ceva mai trist! Soldaţii mergeau la întâmplare, fără să păstreze rândurile, iar ofiţerii n-aveau nici măcar grija să comande prezentarea armelor şefului Statului. Din această cauză, Prinţul s-a întors la Palat furios şi a hotărât să ia, imediat, măsurile cele mai energice. Reforma în armată trebuie să fie radicală, a declarat, formal, Alteţea Sa în discursul pe care l-a adresat ofiţerilor, cu ocazia Anului Nou. Tot ce este acum în armată trebuie schimbat, pentru că e mult mai simplu de organizat o armată pe baze noi decat de refăcut, parţial, in zonele ei cele mai declasate.

Reorganizarea cuprinde, obligatoriu, două elemente distincte: recrutarea armatei şi regulamentul trupei.
În ceea ce priveşte primul punct, este evident că nu putem visa, cu modestul nostru buget, să întreţinem o armată permanentă şi numeroasă; la un moment dat, va trebui să putem să facem apel la toate forţele vii ale ţării.

Este, deci, înţelept şi indispensabil ca naţiunea întreagă să fie în stare să ţină arma în mână şi că va trebui să recurgem la sistemul Landwehr, sistem a cărui aplicare a devenit universală.

Cred că problema recrutării va fi tranşată în acelaşi fel de către toate persoanele care o vor studia dezinteresat. Nu acelaşi lucru se poate spune despre ragulamentele militare.
Se înţelege prin “regulamente” legile şi ordonanţele care conduc la formarea corpurilor, instrucţia soldaţilor, avansarea ofiţerilor, manevrele, disciplina precum şi dispoziţiile generale care trebuie respectate. Regulamentul actual din armata română, spre ruşinea noastră numit ‘regulament francez”, nu e decât o compilaţie primară a legilor şi decretelor traduse fără inteligenţă, fără metodă şi fără aplicaţie. Armata însăşi nu-l cunoaşte şi de aceea e urgent fie de a-l modifica, fie de a-l schimba în întregime.
Dispoziţiile organice actuale păcătuiesc, în primul rând, printr-o prea mare indulgenţă. Sistemul cel mai sever ar fi, cu siguranţă şi cel mai bun pentru armata română. Cu vechea metodă rusească a knutului, s-a putut forma soldaţi excelenţi! După retragerea ruşilor, armata română a intrat într-un declin constant. Fuzionarea trupelor valahe cu regimentele moldave, intrigile lui Cuza şi Florescu, pasiunile, ura, viciile, dezordinea şi lipsa unor pedepse au făcut să dispară orice urmă de disciplină. Nu se va ajunge să se restabilească încrederea în armată decât prin măsuri foarte drastice.

Prinţul vrea să se ocupe personal şi fără odihnă de problema armatei. Soldat până în adâncul sufletului, el nu poate suporta ruşinea să vadă aceste adunături ridicole de oameni zdrenţăroşi care compun actuala armată. Pentru a-şi atinge mai sigur scopul, el s-a gândit ca ar fi bine să adopte regulamentele prusace, bazându-se pe mai multe raţiuni.

1. Regulamentele prusace sunte de o severitate inflexibilă şi nu se pretează în niciun caz, la vreo indulgenţă;

2. Regulamentele se apropie, în mai toate toate punctele, de vechiul sistem rusesc care a dat cele mai bune rezultate şi pe care mulţi ofiţeri l-au păstrat, în mare.

3. Prinţul cunoaşte profund aceste regulamente şi va putea să le urmarească cu toată rigoarea.
Nu există, în toată această acţiune, nimic care ar putea deveni ofensator pentru Franţa. Trebuie să marturisesc, spre ruşinea mea, că majoritatea lucrurilor supărătoare care există în ţară sunt numite, nu ştiu de ce, ‘instituţii franceze”; e adevărat că, adesea, imitatorii n-au înţeles nici măcar primul cuvânt din ceea ce pretind că au copiat.

Pentru a forma soldaţi după regulamentele prusace e, fără nici o îndoială, preferabil să se recurgă direct la cei care au obişnuinţa de a le pune în practică; e, deci, natural ca Prinţul să cheme câţiva ofiţeri prusaci care să-i execute ordinele. El va putea să se înţeleagă mai uşor cu ei şi să exercite, aşa cum doreşte, comanda absolută. Să nu vă temeţi, Doamnă, dacă vor veni, la Bucureşti, câţiva ofiţeri germani; prezenţa lor nu va avea un caracter oficial şi chiar mai mult, ei nu-i vor înlocui în întregime pe ofiţerii francezi.
După părerea mea, Prinţul are dreptate să nu vrea ceea ce s-ar numi o misiune militară prusacă; el vrea doar instructori de bună calitate care nu vor avea altă îndatorire decât să-i execute, punctual, ordinele. Deşi încă nu s-a stabilit oficial, se pare că ofiţerii germani vor avea conducerea regimentelor de linie, iar corpurile de elită vor fi date instructorilor francezi. Prinţul a discutat, deja, această organizare cu consulul Franţei care va cere să vină noi ofiţeri de la Paris.

Pentru a ne întoarce la prusacii care vă dau bătăi de inimă, Doamnă, aceştia nu vor fi foarte redutabili. Regele însuşi s-ar opune să fie trimişi în România instructori cu funcţie oficială, ci mai curând ofiţeri în retragere.

Sper, Doamnă, că toate temerile Dumneavoastră cu privire la acest aspect se vor risipi. Prinţul dovedeşte, în tot ceea ce face, o prudenţă care mă uimeşte încontinuu. Cred că a început să domnească. Societatea se supune, deja, unei discipline iar ministerul, împins cu sabia de la spate, a repurtat, ieri, in Cameră, o victorie nesperată. Prinţul ma încântă, pot spune cu toată sinceritatea, şi cred, Doamnă, că nu vă voi surprinde spunând că văd la el doar calităţi deosebite.

Alteţa Sa a plecat, chiar azi, la Iaşi, unde prinţul Frederic va veni să-l întâlnească. Pe de altă parte, era necesar să fie văzut în Moldova, din pricina intrigilor ruseşti.
Plecarea Prinţului m-a făcut, în vârtejul pregătirilor, să cam mâzgălesc această scrisoare, fapt pentru care vă cer cu umilinţă iertare. Deoarece Dl. Bălăceanu mă aşteaptă să plece cu scrisoarea, acum mi-e imposibil s-o redactez din nou. Îndrăznesc să sper, Doamnă, că veţi scuza această lunga şi fastidioasă corespondenţă şi vă rog să fiţi convinsă de ataşamentul şi de profundul meu respect cu care am onoarea să fiu devotatul Dumneavoastră servitor.

Emile Picot.

Traducere din limba franceză de Tudor Cireş
 
Citeşte mai multe despre:   Jurnalul de Weekend,   spion,   francez,   curtea,   rege,   carol i,   Un spion francez la curtea lui Carol I

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Săptămâna culturală Emiratele Arabe Unite-România s-a deschis la București

Săptămâna culturală Emiratele Arabe Unite-România s-a deschis la București
Ministerul Culturii și Dezvoltării Cunoștințelor din Emiratele Arabe Unite a lansat, ieri, la București, „Săptămâna culturală Emiratele Arabe Unite-România”. Evenimentul, organizat de Ambasada Emiratelor Ar...

Bienala de Dans de la Veneţia 2019. Festivalul Internaţional al Dansului Contemporan         

Bienala de Dans de la Veneţia 2019. Festivalul Internaţional al Dansului Contemporan         
Galerie Foto La Bienală, noul este un limbaj care dă glas artelor. În afara artelor vizuale despre care am vorbit, există Bienala Dansului, din 21 în 30 iunie, Bienala Teatrului înte 22 iulie şi 5 august, Bienala Muzicii...

Noul CFO al Antena Group anunță profit de 13 milioane Euro în 2018 și investiții în viitor

Noul CFO al Antena Group anunță profit de 13 milioane Euro în 2018 și investiții în viitor
Începând din aceastã lunã, Monica Stãnescu a preluat rolul de Chief Financial Officer (CFO) în cadrul Antena Group. Monica s-a alãturat companiei încã de la începutul anului și s-a ocupat de analiza...

Hotelurile de lux cresc cota litoralului românesc

Hotelurile de lux cresc cota litoralului românesc
Vara umple hotelurile de la malul mării, chiar dacă preţurile sunt mai mari în România decât pe litoralul bulgăresc sau chiar mai mari decât în Grecia. Mulţi români caută în continuare concedii aproape de...

Tratamente şi SPA, la Mangalia

Tratamente şi SPA, la Mangalia
Una dintre cele mai cunoscute stațiuni unde se poate îmbina relaxarea cu tratamentul balnear este Mangalia, renumită mai ales pentru procedurile cu apă de mare şi cu apă sulfuroasă care se fac aici, în orice...

Ce se poate vizita în Lituania, Letonia şi Estonia

Ce se poate vizita în Lituania, Letonia şi Estonia
Galerie Foto Românii au fost atraşi cu precădere de plajele însorite ale Mediteranei sau ale Mării Ionice. Au preferat, în ultimii 20 de ani, vacanţele de vară, sau chiar în extrasezon, în Grecia, Italia, Spania şi...

Adevăratul caracter al lui Adrian de la Insula Iubirii urmează să fie demascat cu ajutorul ispitei

Adevăratul caracter al lui Adrian de la Insula Iubirii urmează să fie demascat cu ajutorul ispitei
Galerie Foto Noaptea cu numărul şase pe Insula Iubirii va fi una greu de digerat pentru Adrian, care va înțelege ce înseamnă pe pielea lui cum e să devii invizibil pentru persoana iubită, lucru care îi va dezvălui...

Dulceață din plante de leac (rețetă de Sânziene)

Dulceață din plante de leac (rețetă de Sânziene)
Nu sunt mulți cei care știu că primul „tratat de sulcețuri” a fost scris de Nostradamus. Nostradamus - profetul, Nostradamus - alchimistul, Nostradamus - expertul în poțiuni otrăvitoare ca și în leacuri...

Cardi B, vizată de noi capete de acuzare pentru o agresiune comisă într-un club de striptease

Cardi B, vizată de noi capete de acuzare pentru o agresiune comisă într-un club de striptease
Cântăreaţa rap americană Cardi B a fost inculpată vineri în urma unei noi serii de capete de acuzare formulate împotriva ei, ce vizează o agresiune petrecută într-un club de striptease din New York, care au...

Tu ți-ai pregătit garderoba de vară?

Tu ți-ai pregătit garderoba de vară?
Iunie este prima lună în care simțim cu adevărat căldura razelor de soare și temperaturile cu adevărat ridicate. De aceea, este foarte important să te îmbraci cu haine cât mai lejere, care să te facă să...

Târg de Sânziene, sâmbătă şi duminică, în Parcul Grădina Icoanei

Târg de Sânziene, sâmbătă şi duminică, în Parcul Grădina Icoanei
Bucureştenii sunt invitaţi sâmbătă şi duminică, între orele 10,00 - 20,00, în Parcul Grădina Icoanei, la târgul de Sânziene al ''Grădinii cu Artişti''. "Înainte de noaptea magică de Sânziene, în...

Observator 12 , lider de piață pe publicul comercial și la orașe

Observator 12 , lider de piață pe publicul comercial și la orașe
Joi, 20 iunie, românii au ales să se informeze din reportajele Observator 12. Așa se face că jurnalul de știri de la Antena 1, prezentat de Andreea Țopan, Valentin Butnaru și Olivia Păunescu, a fost lider de...

Producţia Antenei 1, Scena Misterelor, finalistã a celei de-a patra ediţii a concursului organizat de CEETV în cadrul Târgului de Televiziune NATPE

Producţia Antenei 1, Scena Misterelor, finalistã a celei de-a patra ediţii a concursului organizat de CEETV în cadrul Târgului de Televiziune NATPE
Galerie Foto Formatul original Antena 1, produs de Dana Mladin şi prezentat de Dan Negru, Scena Misterelor, se numãrã printre cei trei finalişti ai celei de-a patra ediţii “PITCH & PLAY LIVE” din cadrul Târgului de...

Caroline Wozniacki s-a căsătorit. Primele imagini de la nunta cu David Lee

Caroline Wozniacki s-a căsătorit. Primele imagini de la nunta cu David Lee
Caroline Wozniacki și fostul star NBA David Lee s-au căsătorit în week-end, la Castiglion del Bosco, în Siena, Toscana, iar Serena Williams i-a fost domnișoară de onoare. Jucătoarea de tenis, în vârstă de...

Adriana Bahmuţeanu, operată de urgenţă

Adriana Bahmuţeanu, operată de urgenţă
Galerie Foto Adriana Bahmuţeanu a fost operată de urgenţă, după ce o plasă pe care medicii i-au pus-o în urmă cu cinci ani s-a rupt și s-a agățat de intestine.  „E o cumpănă, dar m-a ajutat Dumnezeu. Aveam...
Serviciul de email marketing furnizat de