x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Agonia prelungită a Hanului Solacolu

0
Autor: Simina Stan 22 Mai 2008 - 00:00

Bucureştii de altădată, mahalalele aveau fiecare “năravurile şi moravurile lor”, iar strada bucureşteană, totdeauna plină de lume ce se plimba buluc, “era o instituţie unde circulă ideile şi se propagă sentimentele”, cum obişnuia să spună Demetriu I. Dobrescu, primar al Ca­pitalei în perioada interbelică.

Una dintre caracteristicile marcante ale unui oraş sînt monumentele sale, întrucît reprezintă trecutul, prezentul, patrimoniul, cuvinte ce se dovedesc fără valoare pe piaţa imobiliară din Bucureşti.


Bucureştii de altădată, mahalalele aveau fiecare “năravurile şi moravurile lor”, iar strada bucureşteană, totdeauna plină de lume ce se plimba buluc, “era o instituţie unde circulă ideile şi se propagă sentimentele”, cum obişnuia să spună Demetriu I. Dobrescu, primar al Ca­pitalei în perioada interbelică.

Calea Moşilor

A fost una dintre principalele artere ale Capitalei încă din secolul al XVIII-lea. Forfota era neîntreruptă, printre trăsuri şi tramvaie negustorii îşi strigau marfa şi pofteau clienţi în prăvălii, strada era un furnicar de oameni, mai ales vara, cînd era bîlciul Moşilor. Este suficient să priveşti cu atenţie şi observi că fiecare casă era un magazin, în care clienţii erau poftiţi, întrucît “privitul e pe gratis”, unde, din cauza concurenţei, nu existau preţuri fixe şi totul era negociabil, “unde fiecare bărbat era un negustor, iar fiecare femeie o vînzătoare sau o patroană”.

Pe Calea Moşilor, comerţul s-a dezvoltat începînd din secolul al XIX-lea. O demonstrează şi numărul mare hanuri pe care le găsim în zonă în această perioadă: Hanul Hillel, Hanul Nou, Hanul Mănăstirii Cernica, Hanul lui Răducanu Tărca, Hanul Piteşteanului, Hanul Cazotti, Hanul Niculescu sau Hanul Atena sînt numai cîteva exemple.

Astăzi, comerţul în această zonă este aproape inexistent, iar traficul depăşeşte cu mult capacitatea de tranzit a acestei străzi. Absenţa spaţiilor publice urbane, care susţin şi înlesnesc contactele sociale, este vizibil resimţită la fel şi sentimentul unei comunităţi închegate.

Hanul Solacolu

Pe Calea Moşilor sau Podul Tîrgului de Afară, cum s-a numit multă vreme această stradă, în mahalaua Mîntuleasa, casa de la numărul 134 este un exemplu de arhitectură bucureşteană autentică ce datează de la jumătatea secolului al XIX-lea.

Hanul Solacolu este într-o stare avansată de degradare, există ca formă şi păstrează multe elemente caracteris­tice, dar a fost complet abandonat. Tencuiala faţadelor prăbuşită, zidurile crăpate, şirul celor douăzeci de ferestre de la etaj rămase demult fără geamuri, scările din lemn dezmembrate, acoperite de mormane de gunoaie, fără gaze, fără canalizare şi apă curentă.

Acestea sînt doar cîteva din argumentele ce ne determină să întrebăm de ce mai este protejată de legea monumentelor? Oare starea actuală a clădirii nu anulează valoarea de resursă culturală?

În acest caz nu, întrucît, deşi a fost afectată autenticitatea şi au fost reduse posibilităţile de refacere a unităţii potenţiale, clădirea are o certă valoare de resursă culturală capabilă să ilustreze prin specificul construcţiei, auten­ticitate şi vechime, chiar şi în această stare precară o tipologie a cărui valoare istorică, identitară şi arhitecturală este de necontestat.

Hanul Solacolu prezintă influenţe ce aparţin stilului “eclectic timpuriu”. Planurile originale s-au păstrat la Arhivele Naţionale, fondul Primăriei Municipiului Bucureşti, Serviciul tehnic, anul 1859, dosar 98, file 234-235. Din cererea de construcţie scrisă în limba română cu litere chirilice aflăm că fraţii Solacolu doresc supraînălţarea prăvăliilor, ceea ce însemna o amplificare a funcţiunilor clădirii existente. În cererea din anul 1859 aceştia doreau “să ridice un cat deasupra prăvăliilor în fiinţă, cu această ocazie schimbînd şi tocurile uşilor şi ferestrelor construcţiei ce o au cu faţa la Strada Moşilor”. Clădirea urma să aibă pivniţe, prăvălii la parter şi patru apartamente la etaj.

Faţada principală are la parter 16, iar la etaj 20 de ferestre. Elementele decorative sînt simple, parterul şi etajul nu sînt tratate diferit, forma ferestrelor este asemănătoare, doar detaliile ferestrelor îndulcesc sobrietatea faţadei. Intrarea nu se făcea dinspre stradă, ci se intra prin două coridoare boltite/ganguri care dădeau în curtea interioară şi de acolo se urca la etaj. În curtea interioară, clădirea se continua cu aripi plasate pe ambele laturi.

Fabrică de paste

Atît din Anuarul Göbl al Bucureştiului din 1900, cît şi din fotografiile de epo­că aflăm că la numărul 144 (actual 134), patru dintre prăvălii se ocupau cu “bunul şic bucureştean”, fiind atelierele de croitorie pentru bărbaţi ale lui Alterson Peretz, E. Covaci, A. Critz şi al mo­dis­tei A. Po­pescu. Tot din Anuarul Göbl al Bu­cu­reştiului aflăm că printre fabricile de paste făinoase ale fraţilor Assan, a lui I. Machedon de la Moara Ciurel, a lui Theodor Lambru Rovaciu din Strada Covaci şi a lui Carol Schlosser din Ca­lea Plevnei se număra şi cea a fraţilor Solacolu din Calea Moşilor numărul 144.

Istoricul clådirii

Construcţia a fost afectată de un incendiu în timpul celui de-al doilea război mondial, dar şi-a păstrat caracte­rul de locuinţă până spre sfârşitul anilor ’80, cînd a fost în pericol de demolare. Din 1990 a fost locuită de mai multe fa­milii repartizate sau nu de fostul ICRAL. În 1997, aflată încă în proprietatea Pri­măriei Generale, a fost introdusă în Pla­nul Naţional de Restaurare pentru reabilitarea centrului istoric, însă nimic concret nu s-a întîmplat. Monumentele aflate în proprietatea Primăriei nu be­neficiază de finanţare de la bugetul de stat, astfel Ministerul Culturii şi Cultelor nu a putut aloca fonduri pentru în­ceperea unor lucrări de conservare.

Clădirea Hanului Solacolu a fost retrocedată în aprilie 2003, iar chiriaşii au fost evacuaţi în noiembrie 2007. Atunci s-a vorbit mult despre un proiect de restaurare şi reabilitare, care viza “conservarea arhitecturii clasice şi consolidarea clădirii, iar, conform specialiştilor, ar putea viza utilizarea rezidenţială şi integrarea în programul de turism cultural. Costul lucrărilor fiind estimat la suma de 1,5 milioane de euro”. De atunci, nici măcar dezinsecţia, deratizarea incintei şi colectarea gunoiului aruncat acolo nu s-au realizat, lucru posibil probabil cu ajutorul unor amenzi din partea Primăriei.

Orice fel de intervenţii şi investiţii sînt dificile, pentru că este o zonă protejată, dar are un potenţial deosebit de dezvoltare datorită localizării centrale reprezentînd o responsabilitate, dar în acelaşi timp o provocare.

Citeşte mai multe despre:   hanul,   clădiri de patrimoniu,   solacolu

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Rețeta zilei: Plăcinţele cu şuncă, brânză şi spanac

Rețeta zilei: Plăcinţele cu şuncă, brânză şi spanac
Ingrediente 1 foaie de aluat foitaj, decongelat 6 felii de şuncă presată 190 g brânză ricotta 50 g brânză mozzarella 2 linguri lapte 1 praf de nucşoară sare, după gust piper, după gust 1 lingură...

VIDEO. Competiţie de genul "Hunger Games" între utilizatorii Tinder pentru o întâlnire

VIDEO. Competiţie de genul "Hunger Games" între utilizatorii Tinder pentru o întâlnire
Bun venit în timpurile moderne şi priveşte spre modul în care oamenii interacţionează. Toate aplicaţiile pentru întâlniri oferite de tehnologie au condus la un adevărat proces prin care elimini şi selectezi...

Harry si Meghan, in vizita la George si Amal Clooney!

Harry si Meghan, in vizita la George si Amal Clooney!
Ducele si ducesa de Sussex, Harry si Meghan, au petrecut sfarsitul de saptamana in Italia, pe malul lacului Como, informeaza US Weekly.    Cei doi tineri au fost oaspetii actorului american George Clooney...

Reţeta zilei: Salată de vinete cu iaurt

Reţeta zilei: Salată de vinete cu iaurt
Ingrediente: 2 vinete mari, 250 gr iaurt grecesc, 1-2 lingurițe maioneză cu usturoi, 3 linguri suc de lămâie, 1 linguriță sare afumată, 2 linguri ulei. Mod de preparare: Vinetele se taie în două pe...

Staţiuni balneare - Tratamente speciale la Eforie Nord

Staţiuni balneare - Tratamente speciale la Eforie Nord
Una dintre cele mai mari baze de tratament balnear şi SPA de pe litoralul românesc este la Eforie Nord, la hotelul Europa. Aici se pot face tratamente de relaxare, wellness, balneo, precum şi tratamente speciale cu li...

Inamicii memoriei, de ce ne plângem că uităm lucruri esențiale

Inamicii memoriei, de ce ne plângem că uităm lucruri esențiale
Uităm dacă am scos fierul de călcat din priză, uităm unde ne-am lăsat cheile de la mașină, uităm ce am mâncat cu o zi înainte sau uităm o programare la medic. Cu toții pățim astfel de lucruri, dar pentru...

Două zile de foc la Săpânţa, în cinstea tradiţiei

Două zile de foc la Săpânţa, în cinstea tradiţiei
Deja celebru, evenimentul „Reuniunea satelor", din cadrul proiectului cultural "Satele Unite ale României", a strâns, în acest weekend, în comuna Săpânţa din Maramureş, peste 2.000 de participanţi. Iubitorii...

Horoscop septembrie 2018: Berbecii ar putea primi o mostenire

Horoscop septembrie 2018: Berbecii ar putea primi o mostenire
Aproape toata luna, Soarele se va afla in casa a 6-a,  a muncii si sanatatii. Ceea ce inseamna ca in septembrie principalele evenimente vor fi legate de cele doua domenii. Indiferent de ceea ce se intampla la locul...

Balneoterapie la Slănic Moldova (VIDEO și galerie FOTO) Aici a venit la cure de ape minerale și băi și scriitorul Ion Creangă

Balneoterapie la Slănic Moldova (VIDEO și galerie FOTO) Aici a venit la cure de ape minerale și băi și scriitorul Ion Creangă
Vacanțele dublate de o sesiune de balneoterapie par să fie rezervate vârstelor mari. Stațiunile balneare au ca turiști un procent destul de mare de pensionari, care beneficiază de virtuțile terapeutice specifice...

Rețeta zilei: Gulii umplute

Rețeta zilei: Gulii umplute
Ingrediente: 10 gulii, 100 g orez, o ceapă, 2 linguri de ulei, 4 linguri de bullion, o linguriţă de pesmet sau de griş, o legătura de mărar, sare, piper Mod de preparare: Guliile se curăţă de coajă...

Octavian Strunilă dezvăluie ce l-a surprins la Madagascar: ”La noi, acest lucru a cam dispărut.”

Octavian Strunilă dezvăluie ce l-a surprins la Madagascar:  ”La noi, acest lucru a cam dispărut.”
Exotica insulă Madagascar le rezervă surprize concurenților din "Ultimul Trib" și nu doar cele legate de jocuri, așa cum s-ar aștepta. Nici pentru Octavian Strunilă, prezentatorul show-ului, lucrurile nu sunt...

Daniela Crudu a descoperit un nou tip de machiaj în Madagascar

Daniela Crudu a descoperit un nou tip de machiaj în Madagascar
Chiar dacã a venit de acasã cu un bagaj-record de peste 30 de kilograme, din care cea mai mare parte a fost ocupatã de cosmetice, Daniela Crudu s-a lãsat imediat captivatã de moda localã. Mai exact, concurenta...

Festivalului gastronomic 'Hai la masă!'

Festivalului gastronomic 'Hai la masă!'
Mâncăruri preparate după reţete vechi, redescoperite şi reinterpretate de câţiva bucătari iscusiţi, vor putea fi degustate în cadrul celei de-a doua ediţii a festivalului gastronomic "Hai la masă!", ce va...

Eveniment dedicat artelor vizuale la Vama Veche

Eveniment dedicat artelor vizuale la Vama Veche
Cei mai apreciaţi fotografi şi oameni de film din Grecia, Cehia, SUA, Elveţia, Norvegia şi România vor participa în perioada 19 - 26 august la cea de-a noua ediţie a Festivalului Internaţional de Arte Vizuale...

Călătorie virtuală în timpul Primului Război Mondial, la Festivalul Transylvania History Days

Călătorie virtuală în timpul Primului Război Mondial, la Festivalul Transylvania History Days
Un festival de reconstrucţie istorică care are ca temă Primul Război Mondial va avea loc în acest final de săptămână la Cluj, în Parcul Central.  Ediția din acest an a festivalului marchează şi o pre...
Serviciul de email marketing furnizat de