VERDE
Genul Calathea cuprinde aproximativ 300 de specii. Ele sunt
permanent verzi, plante perene a caror origine se trage din
zonele subtropicale ale Americii de
Sud.
Caracteristic plantei
sunt frunzele ovale, care prezinta pe fata superioara desene in
nuante diferite de verde pana la galben, iar pe fata inferioara
aceste culori capata tente purpurii. Daca ar fi facuta o comparat
ie, frunzele Calatheei pot fi asemuite cu penele de paun,
datorita contrastului cromatic si al distributiei desenelor. Tocmai
de aceea
planta este foarte apreciata.
Reproducerea se face prin divizarea plantei care a crescut
suficient. Operatiunea se face in aprilie, cand se transfera rizomii
in acelasi tip de pamant (compost) in care s-a dezvoltat si planta
"mama". Semnul ca planta poate fi divizata sunt radacinile, care
la maturitate ocupa intregul spatiu din ghiveci.
Genul Calathea avand circa 300 de specii, bineinteles ca si
varietatile adaptate pentru interioare sunt foarte multe si se
deosebesc in principal prin coloritul special al frunzelor.
Calathea zebrina (foto) se recunoaste prin desenele in tonuri
diferite de verde, dungile fiind mai pronuntate, de nuanta
inchisa, si pornesc de la nervura centrala intr-o directie aproape
orizontala.
Alte varietati foarte apreciate sunt ale speciei Calathea
makoyana. Acestea se disting prin frunzele ovale lungi, care ating
chiar si 15 cm lungime, si care sunt purtate de pedunculi lungi si
subtiri, care se ramifica de la tulpinile principale. Fata superioara
a frunzelor este verde-argintie, cu pete ovale de verde inchis,
situate de-a lungul nervurilor.
Familia: Marantacee
Aspect: Este o planta care la maturitate arata ca un arbust. Poate
atinge inaltimea de un metru, iar in diametru ajunge la 40-50 cm.
Amplasare: Calathea se dezvolta bine intr-un ambient umed, la
umbra sau in zone cu lumina filtrata, si la temperaturi nu mai mici de 18
grade Celsius. Din acest considerent, se preteaza in camere sau in spatii
cu situare nordica, bine incalzite si aerisite.
Ingrijire: Din aprilie pana in septembrie, planta trebuie udata zilnic
abundent. Se recomanda stropirea ei cu apa folosind un pulverizator.
In aceeasi perioada, se recomanda administrarea de ingrasaminte
lichide la fiecare 2-3 zile. Chiar si in anotimpurile reci, umbra si umiditatea
sunt esentiale, dar planta nu trebuie udata des, ci numai cat sa
se mentina pamantul umed.
Precautii: Tragandu-si originea din regiunile subtropicale, este firesc
ca aceasta planta sa pretinda un mediu umed si lumina filtrata. Cand
frunzele ei devin palide sau prezinta "arsuri" este semnul unei expuneri
directe prea indelungate la soare si necesita reasezarea in alta parte.
Daca frunzele capata culoare bruna si marginile lor se rasucesc in forma
de cornet inseamna ca aerul este prea uscat. In acest caz trebuie sa le
pulverizati frunzele cu apa si sa puneti ghiveciul pe o tava cu pietris
marunt, udat din abundenta. Parazitul cel mai periculos pentru aceasta
planta este paianjenul rosu, care provoaca infestarea fetei inferioare
(purpurii) a frunzelor. Se combate cu produse acaricide specifice.