Consolidarea blocurilor vechi din capitala

Conform unei statistici facute de INS (Institutul National de Statistica), mai mult de 15% din cladirile cu destinatia de locuinta din Romania sunt construite inainte de 1945. Proprietarii acestor constructii se confrunta cu doua mari probleme. Prima dintre ele este de natura igienico-sanitara: peretii sunt macinati de umezeala si mucegai, iar instalatiile de apa si gaze s-au subrezit. A doua, dar si cea mai presanta, este nivelul de siguranta pe care aceste cladiri il prezinta in caz de seism.

VRANCEA, CEL MAI PUTERNIC CENTRU SEISMIC

Domnul Constantin Budan, inginer in constructii civile si conferentiar universitar la Facultatea de Constructii din Bucuresti, afirma ca inainte de 1960-1970 nu exista pus la punct un sistem de calcul antiseismic la proiectarea cladirilor, acestea fiind proiectate si construite numai pe baza calculului simplificat si a experientei anterioare (cladirile simetrice si masive s-au dovedit a fi mai stabile). La proiectarea cladirii nu se calcula efectul pe care l-ar avea un cutremur cu o anumita magnitudine asupra cladirii si prin urmare nici nu erau luate masurile necesare protejarii constructiei respective. Problema este cu atat mai mare, cu cat Romania se afla intr-o zona cu activitate seismica intensa, Charles Rihter catalogand zona Vrancea drept cel mai periculos centru seismic din Europa (in conditiile in care aceasta zona este foarte populata). Domnul Budan afirma ca in cazul unui cutremur cu o magnitudine mai mare de 7,5 grade pe scara Richter putine dintre aceste cladiri ar mai ramane in picioare. Intrebarea fireasca in urma acestei introduceri este ce se va intampla cu aceste cladiri si cu locatarii lor?

Pentru a primi raspuns la aceasta intrebare, am vorbit cu domnul Alesandru Avram, de la Directia de Investitii din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti. Dansul a declarat ca Primaria a luat masuri in acest sens si a demarat un program pentru consolidarea cladirilor vechi.

CUI NE ADRESAM?

Pentru a fi incluse in programul pentru consolidarea cladirilor vechi, Asociatiile de proprietari trebuie sa se adreseze primariei de sector pe raza careia se afla imobilul. Primaria va evalua cladirea si va identifica daca aceasta prezinta niveluri insuficiente de protectie la actiuni seismice, pentru a fi inscrisa in programul anual de expertiza. In cazul in care cladirea nu indeplineste conditiile de siguranta necesare, este propusa pentru includerea in programul anual pentru expertizare tehnica. Daca cererea de expertiza este aprobata, constructia este supusa unei expertize in urma careia se include intr-una dintre clasele de risc seismic. La includerea in programul anual pentru efectuare a expertizei au prioritate cladirile construite inainte de 1945 si care au mai mult de patru etaje. Daca in urma expertizei cladirea se incadreaza in clasa I de risc seismic, Asociatia de proprietari este obligata (conform Ordonantei de Guvern numarul 20/1994) sa aprobe decizia de interventie si continuare a actiunilor de proiectare si executare a lucrarilor de consolidare a constructiei. Daca se obtine acordul Asociatiei de proprietari, se pot incepe lucrarile de proiectare a lucrarilor de consolidare.

In final, dupa proiectarea lucrarilor de consolidare si acordul Asociatiei de proprietari privind contractarea executiei lucrarilor de consolidare, pot incepe lucrarile de consolidare. Atentie, pentru ca si aici are loc o selectie a cladirilor, fiindca nu sunt suficienti bani de la bugetul de stat. Se vor incepe lucrarile la cladirile cele mai vulnerabile in cazul unui seism, din zonele cele mai dens populate si cu cel mai mare numar de etaje.

CAT PLATIM?

Primaria va suporta costurile expertizei si va aloca sub forma de imprumut banii necesari proiectarii si executarii lucrarilor, acestia urmand a fi restituiti de catre proprietari, dupa finalizarea lucrarilor, in timp de 25 de ani, in rate fixe, lunare, fara a plati dobanda. Drept garantie pentru acest imprumut, locuinta este ipotecata, ipoteca fiind ridicata in momentul in care suma care ii revine de plata proprietarului, din costul total al lucrarilor de consolidare, este achitata. Proprietarii care au venituri, pe membru de familie, mai mici decat venitul mediu pe economie sunt scutiti de la plata ratelor lunare pe perioada in care realizeaza aceste venituri. Suma pe care trebuie sa o plateasca fiecare proprietar se calculeaza in functie de suprafata pe care o ocupa locuinta sa, din spatiul total al imobilului consolidat.

CAZ CONCRET

Pe Strada Eminescu, la numarul 17, se afla una dintre cele noua cladiri la care se desfasoara lucrarile de consolidare. Pentru a afla direct de la sursa cum stau lucrurile, am fost acolo si am stat de vorba cu domnul Dediu Gabriel, presedintele Asociatiei de proprietari. Dansul ne-a relatat ca a inceput demersurile pentru includerea in programul de consolidare a cladirii inca din anul 1995. Obtinerea tuturor aprobarilor necesare inceperii lucrarilor de consolidare a durat aproape sapte ani (pana in martie 2002).

Cat despre lucrarile de consolidare, domnul Dediu ne-a declarat ca trebuiau sa dureze un an, insa au durat mult mai mult. Dansul spune ca in martie se implinesc patru ani de cand au inceput lucrarile si nu se stie cu exactitate cat vor mai dura, desi finalizarea acestora este preconizata pentru luna iulie a acestui an. Pe parcursul celor cinci ani , aproape jumatate dintre proprietari au ramas in imobil. Cei care au avut rude sau prieteni s-au mutat. Ceilalti au ramas acolo, deoarece primaria nu a avut unde sa-i mute.

In ciuda conditiilor inumane in care au trait, faptul ca blocul a fost consolidat le-a oferit o mare satisfactie. Dansul ne-a spus ca de acum inainte nu mai trebuie sa se teama ca in orice moment pot muri sub daramaturi.

"Eu m-am aventurat in aceasta aventura fiind constient ca un cutremur peste gradul 7 pe scara Richter va face cladirea praf. Am rezisat ca niste eroi, dar acum putem dormi linistiti" - Gabriel Dediu, presedintele Asociatiei de Proprietari

"Statul nu are bani sa consolideze toate aceste cladiri. In prima etapa se vor consolida constructiile care prezinta situatia cea mai defavorabila din punct de vedere al rezistentei la cutremur" - Alesandru Avram , director Directia de Investitii Primaria Municipiului Bucuresti

FAPTE, NU VORBE

Pana in prezent, pe raza municipiului Bucuresti au fost incluse in clasa I de risc seismic 125 de cladiri, dintre care sase au fost consolidate, noua se afla in executie, 12 in proiectare, 16 in program de proiectare si trei in program de executie. Restul de 79 de cladiri se afla pe lista de asteptare pana vor fi bani disponibili de la buget. Oare se va intampla vreo minune, si cutremurul va astepta ca primaria sa termine lucrarile de consolidare? Nu stiu, insa ar fi laudabil ca proprietarii cladirilor care se afla in aceasta situatie sa se implice mai mult in actiunile care tin de lucrarile de consolidare. Nu ar trebui sa se astepte tot timpul interventia statului. In foarte putine tari din lume statul se implica atat de mult in desfasurarea lucrarilor de consolidare. Mai mult chiar, in unele tari, cum ar fi Franta sau Japonia, locatarii sunt amendati fiindca nu si-au consolidat cladirile, deoarece acestea pot deveni pericol public.