x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Casa Cum si cui ne lasam casa?

Cum si cui ne lasam casa?

de Av. Melania Floarea    |    22 Iun 2006   •   00:00
Cum si cui ne lasam casa?
CE SPUNE LEGEA
In numarul de astazi, dedicam seria articolelor in care raspundem cititorilor nostri la intrebarile pe teme juridice, aspectelor legate de mostenire si testamente

1 O cititoare ne solicita ajutorul: ne-a scris precizandu-ne ca este varstnica si ca a cumparat in timpul casatoriei un apartament. Sotul a decedat, iar succesiunea s-a facut intre cititoarea noastra si unicul copil rezultat din casatorie. Datorita faptului ca batrana nu este ajutata de copilul sau, ci de un nepot, ar vrea ca, la moartea sa, partea din apartamentul mai sus aratat sa ii revina legal nepotului si nicidecum fiului. Ce poate face batrana pentru a se asigura ca nepotul sau nu va avea nici o problema in a mosteni aceasta parte din apartament?

Doamna care ne intreaba ar putea semna in fata unui notar un testament. Testamentul nu trebuie sa fie neaparat autentificat de un notar, dar pentru claritate si acuratetea formei, acest lucru este preferabil.

Cu toate acestea, chiar si in prezenta acestui testament, valabil incheiat, nepotul ar putea avea probleme legate de aceasta mostenire, daca fiul l-ar contesta. Desi sistemul romanesc de drept recunoaste principiul potrivit caruia proprietarul poate dispune liber de bunurile sale (fie ca este vorba despre acte intre vii, gen vanzare-cumparare, donatie, shimb, fie ca este vorba de acte "pentru cauza de moarte"), aceasta libertate are totusi anumite ingradiri.

In cazul nostru, pentru ca mostenitorii legali (a se vedea fiul doamnei) numiti mostenitori rezervatari (cele mai apropiate rude ale defunctului) sa fie protejati impotriva asa-ziselor "liberalitati excesive", legea romana a stabilit o anumita rezerva succesorala care li se cuvine (cu mici exceptii) indiferent de circumstante, deci, indiferent daca exista sau nu un testament. Cu alte cuvinte, in cazul intervenirii decesului batranei, fiul, simtindu-se lezat si nedreptatit de testamentul mamei sale il poate usor ataca in defavoarea nepotului.

Cu toate acestea, regula de mai sus se aplica doar in cazul acelor acte numite de doctrina "dezinteresate", cum ar fi donatii si testamente.

In cazul in care proprietatea se transfera cu titlu oneros, adica cu plata unei sume de bani, principiul mai sus mentionat nu-si mai gaseste aplicabilitatea.

Astfel, batrana care ne-a cerut sfatul se poate asigura ca nepotul va folosi partea de apartament respectiva numai daca i-o va vinde acestuia sau daca va incheia cu acesta un contract de intretinere sau de renta viagera, tipuri de contracte pe care le-am tratat in numerele trecute.

2 Ce presupune renuntarea la mostenire si care sunt efectele acesteia? Sunt intrebari ale multor cititori care, influentati fiind de unele rude apropiate, accepta sa renunte la mostenire in favoarea altor mostenitori, nestiind de cele mai multe ori ce presupune exact aceasta renuntare.

Pentru ca manifestarea de vointa a succesorilor este una libera, ei pot opta la deschiderea unei succesiuni fie la acceptarea acesteia, fie la renuntare.

Daca acceptarea unei succesiuni se poate face atat in mod tacit cat si expres, renuntarea la mostenire nu poate fi decat expresa, adica in scris.

Asa cum o defineste doctrina, renuntarea la mostenire reprezinta manifestarea de vointa a mostenitorului, prin care acesta renunta la drepturile succesorale care in mod normal i s-ar cuveni.

Pentru ca renuntarea la mostenire sa produca efecte, aceasta trebuie, asa cum am aratat mai sus, sa fie formulata in scris la notariat si inscrisa in evidentele speciale ale notarului (registrul de renuntari) de la locul deschiderii succesiunii.

Care este efectul acestei renuntari? Daca renuntati in scris la mostenire veti pierde orice avantaj pe care l-ati fi avut daca ati fi acceptat-o, dar in acelasi timp sunteti exonerati de respectarea sarcinilor mostenirii (datorii ale defunctului etc). Nu veti fi obligat fireste nici la plata taxelor succesorale. Partea care vi s-ar fi cuvenit din mostenire va fi impartita de ceilalti mostenitori in cotele prevazute de lege.

Se mai poate reveni asupra renuntarii la mostenire? Ne mai putem razgandi, dupa ce am optat deja in acest sens?

Legea spune ca puteti reveni asupra renuntarii la mostenire doar daca o faceti in termenul legal de acceptare a acesteia, adica 6 luni de la deschiderea ei, respectiv de la moartea rudei pe care o puteti mosteni, perioada in care o puteati accepta in mod valabil.

Daca pentru a renunta la mostenire trebuia sa declarati in scris aceasta optiune, revenirea poate fi si tacita (nu numai scrisa), daca se poate dovedi printr-un act incheiat de dumneavoastra ca v-ati schimbat optiunea.

Nu veti mai putea mosteni insa, daca, in termenul legal de acceptare a succesiunii, alti succesori cu vocatia la mostenire au acceptat in mod valabil mostenirea.

Daca intre momentul renuntarii la mostenire si cel in care v-ati razgandit, terte persoane au dobandit cu buna-credinta si respectand prevederile legale anumite bunuri din masa succesorala, drepturile acestora sunt protejate de lege. Asadar, renuntarea si revenirea la mostenire nu ii afecteaza pe dobanditorii lor de buna-credinta ai unor bunuri succesorale.
×
Subiecte în articol: mostenire