x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Farmecul discret al muzeului Zambaccian (II)

0
Autor: Simina Stan 18 Feb 2009 - 00:00

LA FAIMA COLECŢIEI SE ADAUGĂ SOBRIETATEA ARHITECTURALĂ A CLĂDIRII INTERBELICE.
Într-o lume în care autenticul şi unicitatea sunt înlocuite de produsul de serie, această casă respiră o ambianţă fermecătoare, în care pluteşte harul transmis admiratorului de artă de subtilităţile tuşelor unor artişti remarcabili. "A fost un vis de tinereţe desfăşurat timp de o viaţă cu multă pasiune, cu toată tenacitatea, punând în joc toate resursele materiale pentru realizarea a ceea ce şi-a propus: un muzeu", scria Henri Catargi.



În 1933, Emanoil Bucuţa publica în revista Boabe de grâu un articol despre colecţie, întrucât Krikor Zambaccian anunţase că doreşte să o doneze pe atunci Primăriei Bucureştiului, aşa cum făcuse înainte Anastase Simu cu muzeul său. În fotografiile făcute pe vremea aceea, pereţii casei din Strada Vasile Lascăr numărul 48 erau neîncăpători pentru tablourile aranjate "câte şase, şapte în rând în câte trei, patru caturi, aşa încât unul curge într-altul şi ochiul se pierde".

LA NUMĂRUL 21 BIS
Clădirea se află pe Strada A a parcelării Mormand, devenită aviator Demetriad, ulterior ing. Al. Davidescu, actuală Muzeul Zambaccian. Conform inventarului PMB păstrat la arhivele Primăriei Municipiului Bucureşti, din dosarul numărul 22 din 1942 reiese că inginerul Radu Comşa a primit o autorizaţie de a construi pe parcela de la numărul 21 bis. Din păcate, dosarele de la numărul 4 la 75 din 1942 nu mai figurează în arhivă, astfel planurile originale şi autorizaţia de construcţie a casei nu se păstrează. Se cunoaşte însă că a fost proiectată în 1942 şi extinsă în 1957 de C.D. Galin, un arhitect puţin cunoscut. Din actul de donaţie semnat de Krikor H. Zambaccian reiese că acest imobil a fost cumpărat cu "actul autentificat de Tribunalul Ilfov la nr. 31544/943".

AMINTIND DE ORIENT

Clădirea te duce cu gândul la originile familiei tatălui său, Hangop Zambaccian, venit din Cezareea Capadociei, fiind un exemplu de regionalism balcanic inspirat de casele secolului al XVIII-lea, cu etajul puţin în consolă, distilat prin filtrul arhitecturii interbelice. Aceasta reprezintă o manifestare de originalitate într-un ţesut în care restul construcţiilor sunt moderniste, neoromâneşti, eclectice sau mauro-florentine, în foarte puţine cazuri se întâlnesc mai mult de o astfel de clădire pe aceeaşi stradă.

Volumetria specific interbelică prezintă influenţe tradiţionale ale arhitecturii vernaculare orientale, fiind caracterizată prin simplitate şi prin utilizarea potenţialului expresiv al plinului. Formele sunt aduse la esenţă, cu mici decoraţiuni ale ancadramentelor ferestrelor, traforuri şi garguie. Plastica faţadelor este modelată diferit prin volume ce alcătuiesc turnuri, contraforturi sau galerii şi decorată cu garguie, capete de lei sau lupi, grilaje din fier ciocănit rece la ferestre şi terasă, mici panouri traforate aplicate pe faţadele dinspre stradă. Nu există o prioritate între tendinţa de verticalitate şi orizontalitate, clădirea fiind alcătuită din subsol, parter şi etaj. Există un acces secundar, garaje, un oficiu şi bineînţeles camere pentru servitori.

Tencuiala drişcuită din imitaţie de calcio-vechio conferă faţadelor o reliefare plăcută. De altfel, în general textura rugoasă a elevaţiilor imobilelor interbelice duce la o patinare şi o îmbătrânire mai frumoasă a clădirilor decât dacă tratarea lor ar fi lisă. Structura este din cărămidă şi beton armat, cu planşee din beton. Felul în care sunt aşezate golurile pe faţade este aleatoriu, datorat probabil preferinţelor estetice ale arhitectului Galin, cu forme şi dimensiuni dintre cele mai diferite, astfel încât să nu poţi bănui ce s-ar afla în spatele lor, ce funcţiune are acea încăpere. Ancadramentele ferestrelor din piatră sunt decorate cu mici elemente vegetale şi cu motivul frânghiei răsucite. Acoperişul are şarpanta în pante line, ce cauzează frecvent infiltraţii.

DECORAŢIA INTERIOARĂ

Comunicarea între spaţiile interioare ale parterului – hol, salon şi sufragerie –, se face prin arce în mâner de coş, care nu se regăsesc şi la etaj. Întâlnim în interior nişe, şemineuri şi piese de mobilier de colecţie. Grinzile aparente din stejar băiţuit au rol decorativ. Grinzile, scara interioară şi galeria sunt din stejar, fiind realizate probabil direct după desenele arhitectului Galin.

AMPLE REAMENAJĂRI

Lucrările de reparaţii au început în anul 2007 cu acoperişul, continuând în 2008. Clădirea nu a fost însă consolidată. În exterior au fost curăţate faţadele, decoraţiile din piatră şi treptele de acces. Tencuiala a fost refăcută cu praf de piatră şi s-au înlocuit olanele zidului de împrejmuire, acolo unde lipseau, cu olane produse la Sighişoara. Au fost reparate sau înlocuite toate elementele din lemn. Tabla acoperişului schimbată, deşi s-a dorit înlocuirea ei cu olane produse la Sighişoara, acest lucru nu a fost posibil. De asemenea, burlanele şi jghiaburile sunt noi.

În interior la etaj s-a reuşit reutilizarea unor spaţii de depozitare şi băi în galerii, de exemplu încăperea unde sunt expuse acum lucrările de grafică. Astfel, la etaj a putut fi regândit modul de vizitare ca un circuit continuu, neîntrerupt de spaţii inaccesibile.

Parchetul, grinzile şi scara originală din stejar au fost curăţate. Pereţii au fost vopsiţi într-o culoare vie, luminatorul parterului reparat, iar instalaţia de încălzire a fost înlocuită. Două dintre încăperile subsolului au fost amenajate în spaţiu de expoziţie, în fosta cramă au fost refăcute bolţile camerei, tencuiala fiind identică cu cea exterioară, s-au utilat o bucătărie şi o spălătorie. Reamenajarea grădinii de vară este poate unul dintre cele mai reuşite aspecte dintre toate intervenţiile realizate.

PANOTARE MODERNĂ

O dată cu lucrările de reamenajare a clădirii muzeului, o parte dintre operele de artă împreună cu ramele lor au fost restaurate. În ceea ce priveşte panotarea s-a pornit de la conceptul de a amenaja o casă într-un spaţiu de expoziţie, de a recompune atmosfera şi nu de a recrea complet interioarele. Dintre toate camerele, doar biroul a fost refăcut după fotografiile ce datează din anii 1940.  În prezent, lucrările sunt expuse într-o manieră diferită, fiind normal ca panotarea să varieze. În ce muzeu, astăzi mai sunt tapetaţi pereţii de sus până jos cu tablouri? Zambaccian descrie în memoriile sale dezavantajele unei astfel de expuneri la muzeul Simu "pe cinci rânduri de tablouri, cum erau aşezate înainte ca Marius Bunescu să fi reorganizat muzeul. În timp ce priveam într-o zi în sus spre tavan, la ultimul rând de tablouri, unde era cocoţat un tablou de Signac, Simu se apropie intrigat şi mă întreabă de ce mă uit la luminator".

De altfel, conform principiilor de conservare a operelor de artă, acestea nu se expun continuu, întrucât trebuie să rămână anual o perioadă în microclimatul special al depozitelor. În mod normal, grafica poate fi expusă doar şase luni pe an. Acesta fiind motivul pentru care nu sunt expuse toate piesele colecţiei Zambaccian, ele urmând a fi expuse pe rând. În intimitatea unei colecţii impresionante, un audioghid, muzică în surdină şi o ceainărie în grădina presărată cu opere de Paciurea, Medrea şi Oscar Han ar transforma locul într-o adevărată oază bucureşteană. Poftiţi la Muzeul Zambaccian!

OPERE DE ARTĂ

Încă din prima încăpere, biroul, recunoşti fineţea lui Pallady, apoi Grigorescu, urmat de farmecul lui Tonitza, iar în ultima încăpere a parterului, Luchian te invită la visare. În dreptul scărilor Iser şi un expresiv şi colorat portret al soţiei lui Zambaccian, Arşaluis, de Padina. La etaj, Petraşcu, Theodorescu Sion, Ressu, Ştefan Popescu, Dărăscu şi, nu în ultimul rând, punctul de atracţie al acestei colecţii, grupul de impresionişti. În total sunt 18 impresionişti francezi, printre care nume sonore: Paul Cézanne, Renoir, Camille Pisario, Alfred Sisley, Henri Matisse şi Maurice Utrillio, lucru destul de rar întâlnit în colecţiile particulare din România. Colecţia de sculptură nu este la fel de impresionantă ca pictura, un Brâncuşi, bustul Micei Bogdan Piteşti de Dimitrie Paciurea, Nudul lui Ion Jalea, Ion Vlasiu, Alexandru Călinescu, Frederic Stork, Miliţa Petraşcu şi mai multe lucrări ale lui Oscar Han şi Cornel Medrea.

Portret

Portretul lui Krikor H. Zambaccian, realizat de unul dintre pictorii săi preferaţi, Corneliu Baba, în anul 1957, când colecţionarul avea vârsta de 68 de ani.



1 Faţada principală străjuită de statuile lui Oscar Han

2 Faţada dinspre Strada Emile Zola înfăţişează o clădire ale cărei faţade nu seamănă una cu alta

3 Ancadramentul din piatră al ferestrelor parterului decorat cu elemente
vegetale, motivul frânghiei răsucite şi un grilaj din fier ciocănit la rece

4 Faţada dinspre curtea nou reamenajată a clădirii Zambaccian, cu veranda de lemn recondiţionată şi sculpturi de Cornel Medrea şi Oscar Han



1 Sala Luchian

2 Subsolul, reamenajat în sală de expoziţie

3 Fosta cramă, cu mobilierul încastrat şi şemineul, ambele autentice

4 Salon din casa Zambaccian din Strada Vasile Lascăr 48

5 Galeria de grafică, spaţiu câştigat prin demontarea unui spaţiu de depozitare

Mulţumim pentru amabilitate Muzeului Naţional de Artă a României, Muzeului Zambaccian şi Aedificia Carpaţi
Citeşte mai multe despre:   zambaccian,   clădiri de patrimoniu

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Turismul stomatologic din Bucureşti

Turismul stomatologic din Bucureşti
Galerie Foto În „Bucureşti, oraşul care te face deştept şi sănătos”, un proiect realizat în cadrul  Programului de promovare a patrimoniului turistic „Destination Bucharest”, desfășurat de  Primăria...

Peste 1,5 milioane de români s-au uitat marți seară la „Chefi la cuțite”

Peste 1,5 milioane de români s-au uitat marți seară la „Chefi la cuțite”
Galerie Foto Marți, 17 septembrie, Chefi la cuțite a fost lider de piață cu peste 1,5 milioane de români, ce au privit emisiunea în minutul de maximă audiență de la 21.45. Telespectatorii Antena 1 au avut parte de încă o...

Două echipe speciale se supun testului Marelui Zid

Două echipe speciale se supun testului Marelui Zid
Galerie Foto Emisiunea fenomen ,,The Wall- Marele Zid” este difuzată de Antena 1 în fiecare miercuri și joi, după serialul Sacrificiul. Cele două ediții de săptămâna aceasta promit alegeri de ultim moment, suișuri,...

Serialul de comedie Mangalița începe duminică, 29 septembrie, la Antena 1

Serialul de comedie Mangalița începe duminică, 29 septembrie, la Antena 1
Galerie Foto Cel mai nou serial de comedie, Mangalița, are premiera duminică, 29 septembrie, de la ora 20:00, la Antena 1 și îl are în centrul atenției pe Stelian Manole, primarul aflat în fruntea urbei de peste 20 de ani....

Priscilla din Mykonos, apariție spectaculoasă în fața juraților Chefi la cuțite

Priscilla din Mykonos,  apariție spectaculoasă în fața juraților Chefi la cuțite
Galerie Foto În seara aceasta, de la 20:00, cea mai iubită emisiune culinară dă startul unei noi runde de jurizări din sezonul 7, un sezon electrizant ce continuă să îi ia prin surpridere atât pe chefi, cât și pe...

Chefi la cuțite, lider de piață la orașe Chef Sorin Bontea și-a ales ”cuțitul de aur” din sezonul 7

Chefi la cuțite, lider de piață la orașe  Chef Sorin Bontea și-a ales ”cuțitul de aur” din sezonul 7
Galerie Foto Ultimul concurent al ediției de luni seară a întrecut așteptările celor trei jurați Chefi la cuțite, în cea de-a treia jurizare pe nevăzute. Pentru prima dată în acest sezon, chefii Bontea și Dumitrescu au pu...

Bulgarii îşi dezvoltă turismul inspiraţi de români

Bulgarii îşi dezvoltă turismul inspiraţi de români
Litoralul bulgăresc este încă în plină expansiune. Succesul turismului estival a înregistrat aici o creștere constantă, mai ales în ultimii cinci ani, iar acest avânt i-a încurajat pe investitori să...

Petrecere de Halloween la Băile Herculane. Stațiunea a reînviat

Petrecere de Halloween la Băile Herculane. Stațiunea a reînviat
Foarte mult timp am fost obișnuiți cu ideea că doar cei bolnavi se tratează „la băi”, deși mai-marii Imperiului Roman și ai celui Austro-Ungar obișnuiau să facă ceea ce noi numim astăzi tratamente...

Posibilităţi de relaxare la SPA. Congresul şi bursa turismului balnear

Posibilităţi de relaxare la SPA. Congresul şi bursa turismului balnear
Cea de-a cincisprezecea ediție a Congresului Anual al Turismului Balnear și SPA se va desfășura în perioada 18-21 septembrie 2019, la Herculane, sub un nou concept, integrand Forumul și Bursa de turism balnear din...

Bulgarii și-au crescut investițiile și sezonul estival

Bulgarii și-au crescut investițiile și sezonul estival
Galerie Foto Litoralul bulgăresc este încă în plină expansiune. Succesul turismului estival a înregistrat aici o creștere constantă, mai ales în ultimii cinci ani, iar acest avânt i-a încurajat pe investitori să...

Mukinka Chibanga este câștigătorul primei ediții iUmor din cel de-al șaptelea sezon

Mukinka Chibanga este câștigătorul primei ediții iUmor din cel de-al șaptelea sezon
Mukinka Chibanga, tânãrul de origine africanã ce a adus la iUmor un numãr de stand up despre tradiţiile de nuntã şi botez din ţara noastrã i-a cucerit nu doar pe cei trei juraţi, ci şi pe telespectatorii...

RO Break, campania Antenei 1, în topul celor mai bune execuții ale verii conform ADC România

RO Break, campania Antenei 1, în topul celor mai bune execuții ale verii conform ADC România
Galerie Foto Ro Break, noul format de divertisment gândit de Antena 1 și agenția Three special pentru pauzele de publicitate, a fost inclus de ADC România (Art Directors Club România) în top 3 al celor mai bune campanii ale...

Premierele emisiunilor Antenei 1 se vãd gratuit pe AntenaPlay

Premierele emisiunilor Antenei 1 se vãd gratuit pe AntenaPlay
În luna septembrie, AntenaPlay le aduce o ofertã de nerefuzat utilizatorilor sãi: aceştia pot viziona gratuit premierele emisiunilor Antenei 1 pe platforma online. Astfel, primele ediţii din Chefi la Cuţite, iUmor...

ZU TV lanseazã campania „Faci pereche cu ZU TV şi Şatra B.E.N.Z!”

 ZU TV lanseazã campania „Faci pereche cu ZU TV şi Şatra B.E.N.Z!”
În aceastã toamnã, ZU TV lanseazã campania „Faci pereche cu ZU TV şi Şatra B.E.N.Z!”, un concurs interactiv prin care staţia tv pune la bãtaie timp de 11 sãptãmâni, câte o pereche de adidaşi. Trupa...

Actrița Ilona Brezoianu, despre rolul secretarei Flori, din serialul de comedie Mangalița: “Și eu sunt o persoană sensibilă. Și mie îmi plac micii”

Actrița Ilona Brezoianu, despre rolul secretarei Flori, din serialul de comedie Mangalița: “Și eu sunt o persoană sensibilă. Și mie îmi plac micii”
Galerie Foto Actrița Ilona Brezoianu, pe care telespectatorii Antenei 1 o vor vedea în noul serial de comedie Mangalița, în rolul Flori, secretara primarului Stelian Manole, spune că i-a plăcut personajul său de cum a citit...
Serviciul de email marketing furnizat de