x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Farmecul discret al muzeului Zambaccian (II)

0
Autor: Simina Stan 18 Feb 2009 - 00:00

LA FAIMA COLECŢIEI SE ADAUGĂ SOBRIETATEA ARHITECTURALĂ A CLĂDIRII INTERBELICE.
Într-o lume în care autenticul şi unicitatea sunt înlocuite de produsul de serie, această casă respiră o ambianţă fermecătoare, în care pluteşte harul transmis admiratorului de artă de subtilităţile tuşelor unor artişti remarcabili. "A fost un vis de tinereţe desfăşurat timp de o viaţă cu multă pasiune, cu toată tenacitatea, punând în joc toate resursele materiale pentru realizarea a ceea ce şi-a propus: un muzeu", scria Henri Catargi.



În 1933, Emanoil Bucuţa publica în revista Boabe de grâu un articol despre colecţie, întrucât Krikor Zambaccian anunţase că doreşte să o doneze pe atunci Primăriei Bucureştiului, aşa cum făcuse înainte Anastase Simu cu muzeul său. În fotografiile făcute pe vremea aceea, pereţii casei din Strada Vasile Lascăr numărul 48 erau neîncăpători pentru tablourile aranjate "câte şase, şapte în rând în câte trei, patru caturi, aşa încât unul curge într-altul şi ochiul se pierde".

LA NUMĂRUL 21 BIS
Clădirea se află pe Strada A a parcelării Mormand, devenită aviator Demetriad, ulterior ing. Al. Davidescu, actuală Muzeul Zambaccian. Conform inventarului PMB păstrat la arhivele Primăriei Municipiului Bucureşti, din dosarul numărul 22 din 1942 reiese că inginerul Radu Comşa a primit o autorizaţie de a construi pe parcela de la numărul 21 bis. Din păcate, dosarele de la numărul 4 la 75 din 1942 nu mai figurează în arhivă, astfel planurile originale şi autorizaţia de construcţie a casei nu se păstrează. Se cunoaşte însă că a fost proiectată în 1942 şi extinsă în 1957 de C.D. Galin, un arhitect puţin cunoscut. Din actul de donaţie semnat de Krikor H. Zambaccian reiese că acest imobil a fost cumpărat cu "actul autentificat de Tribunalul Ilfov la nr. 31544/943".

AMINTIND DE ORIENT

Clădirea te duce cu gândul la originile familiei tatălui său, Hangop Zambaccian, venit din Cezareea Capadociei, fiind un exemplu de regionalism balcanic inspirat de casele secolului al XVIII-lea, cu etajul puţin în consolă, distilat prin filtrul arhitecturii interbelice. Aceasta reprezintă o manifestare de originalitate într-un ţesut în care restul construcţiilor sunt moderniste, neoromâneşti, eclectice sau mauro-florentine, în foarte puţine cazuri se întâlnesc mai mult de o astfel de clădire pe aceeaşi stradă.

Volumetria specific interbelică prezintă influenţe tradiţionale ale arhitecturii vernaculare orientale, fiind caracterizată prin simplitate şi prin utilizarea potenţialului expresiv al plinului. Formele sunt aduse la esenţă, cu mici decoraţiuni ale ancadramentelor ferestrelor, traforuri şi garguie. Plastica faţadelor este modelată diferit prin volume ce alcătuiesc turnuri, contraforturi sau galerii şi decorată cu garguie, capete de lei sau lupi, grilaje din fier ciocănit rece la ferestre şi terasă, mici panouri traforate aplicate pe faţadele dinspre stradă. Nu există o prioritate între tendinţa de verticalitate şi orizontalitate, clădirea fiind alcătuită din subsol, parter şi etaj. Există un acces secundar, garaje, un oficiu şi bineînţeles camere pentru servitori.

Tencuiala drişcuită din imitaţie de calcio-vechio conferă faţadelor o reliefare plăcută. De altfel, în general textura rugoasă a elevaţiilor imobilelor interbelice duce la o patinare şi o îmbătrânire mai frumoasă a clădirilor decât dacă tratarea lor ar fi lisă. Structura este din cărămidă şi beton armat, cu planşee din beton. Felul în care sunt aşezate golurile pe faţade este aleatoriu, datorat probabil preferinţelor estetice ale arhitectului Galin, cu forme şi dimensiuni dintre cele mai diferite, astfel încât să nu poţi bănui ce s-ar afla în spatele lor, ce funcţiune are acea încăpere. Ancadramentele ferestrelor din piatră sunt decorate cu mici elemente vegetale şi cu motivul frânghiei răsucite. Acoperişul are şarpanta în pante line, ce cauzează frecvent infiltraţii.

DECORAŢIA INTERIOARĂ

Comunicarea între spaţiile interioare ale parterului – hol, salon şi sufragerie –, se face prin arce în mâner de coş, care nu se regăsesc şi la etaj. Întâlnim în interior nişe, şemineuri şi piese de mobilier de colecţie. Grinzile aparente din stejar băiţuit au rol decorativ. Grinzile, scara interioară şi galeria sunt din stejar, fiind realizate probabil direct după desenele arhitectului Galin.

AMPLE REAMENAJĂRI

Lucrările de reparaţii au început în anul 2007 cu acoperişul, continuând în 2008. Clădirea nu a fost însă consolidată. În exterior au fost curăţate faţadele, decoraţiile din piatră şi treptele de acces. Tencuiala a fost refăcută cu praf de piatră şi s-au înlocuit olanele zidului de împrejmuire, acolo unde lipseau, cu olane produse la Sighişoara. Au fost reparate sau înlocuite toate elementele din lemn. Tabla acoperişului schimbată, deşi s-a dorit înlocuirea ei cu olane produse la Sighişoara, acest lucru nu a fost posibil. De asemenea, burlanele şi jghiaburile sunt noi.

În interior la etaj s-a reuşit reutilizarea unor spaţii de depozitare şi băi în galerii, de exemplu încăperea unde sunt expuse acum lucrările de grafică. Astfel, la etaj a putut fi regândit modul de vizitare ca un circuit continuu, neîntrerupt de spaţii inaccesibile.

Parchetul, grinzile şi scara originală din stejar au fost curăţate. Pereţii au fost vopsiţi într-o culoare vie, luminatorul parterului reparat, iar instalaţia de încălzire a fost înlocuită. Două dintre încăperile subsolului au fost amenajate în spaţiu de expoziţie, în fosta cramă au fost refăcute bolţile camerei, tencuiala fiind identică cu cea exterioară, s-au utilat o bucătărie şi o spălătorie. Reamenajarea grădinii de vară este poate unul dintre cele mai reuşite aspecte dintre toate intervenţiile realizate.

PANOTARE MODERNĂ

O dată cu lucrările de reamenajare a clădirii muzeului, o parte dintre operele de artă împreună cu ramele lor au fost restaurate. În ceea ce priveşte panotarea s-a pornit de la conceptul de a amenaja o casă într-un spaţiu de expoziţie, de a recompune atmosfera şi nu de a recrea complet interioarele. Dintre toate camerele, doar biroul a fost refăcut după fotografiile ce datează din anii 1940.  În prezent, lucrările sunt expuse într-o manieră diferită, fiind normal ca panotarea să varieze. În ce muzeu, astăzi mai sunt tapetaţi pereţii de sus până jos cu tablouri? Zambaccian descrie în memoriile sale dezavantajele unei astfel de expuneri la muzeul Simu "pe cinci rânduri de tablouri, cum erau aşezate înainte ca Marius Bunescu să fi reorganizat muzeul. În timp ce priveam într-o zi în sus spre tavan, la ultimul rând de tablouri, unde era cocoţat un tablou de Signac, Simu se apropie intrigat şi mă întreabă de ce mă uit la luminator".

De altfel, conform principiilor de conservare a operelor de artă, acestea nu se expun continuu, întrucât trebuie să rămână anual o perioadă în microclimatul special al depozitelor. În mod normal, grafica poate fi expusă doar şase luni pe an. Acesta fiind motivul pentru care nu sunt expuse toate piesele colecţiei Zambaccian, ele urmând a fi expuse pe rând. În intimitatea unei colecţii impresionante, un audioghid, muzică în surdină şi o ceainărie în grădina presărată cu opere de Paciurea, Medrea şi Oscar Han ar transforma locul într-o adevărată oază bucureşteană. Poftiţi la Muzeul Zambaccian!

OPERE DE ARTĂ

Încă din prima încăpere, biroul, recunoşti fineţea lui Pallady, apoi Grigorescu, urmat de farmecul lui Tonitza, iar în ultima încăpere a parterului, Luchian te invită la visare. În dreptul scărilor Iser şi un expresiv şi colorat portret al soţiei lui Zambaccian, Arşaluis, de Padina. La etaj, Petraşcu, Theodorescu Sion, Ressu, Ştefan Popescu, Dărăscu şi, nu în ultimul rând, punctul de atracţie al acestei colecţii, grupul de impresionişti. În total sunt 18 impresionişti francezi, printre care nume sonore: Paul Cézanne, Renoir, Camille Pisario, Alfred Sisley, Henri Matisse şi Maurice Utrillio, lucru destul de rar întâlnit în colecţiile particulare din România. Colecţia de sculptură nu este la fel de impresionantă ca pictura, un Brâncuşi, bustul Micei Bogdan Piteşti de Dimitrie Paciurea, Nudul lui Ion Jalea, Ion Vlasiu, Alexandru Călinescu, Frederic Stork, Miliţa Petraşcu şi mai multe lucrări ale lui Oscar Han şi Cornel Medrea.

Portret

Portretul lui Krikor H. Zambaccian, realizat de unul dintre pictorii săi preferaţi, Corneliu Baba, în anul 1957, când colecţionarul avea vârsta de 68 de ani.



1 Faţada principală străjuită de statuile lui Oscar Han

2 Faţada dinspre Strada Emile Zola înfăţişează o clădire ale cărei faţade nu seamănă una cu alta

3 Ancadramentul din piatră al ferestrelor parterului decorat cu elemente
vegetale, motivul frânghiei răsucite şi un grilaj din fier ciocănit la rece

4 Faţada dinspre curtea nou reamenajată a clădirii Zambaccian, cu veranda de lemn recondiţionată şi sculpturi de Cornel Medrea şi Oscar Han



1 Sala Luchian

2 Subsolul, reamenajat în sală de expoziţie

3 Fosta cramă, cu mobilierul încastrat şi şemineul, ambele autentice

4 Salon din casa Zambaccian din Strada Vasile Lascăr 48

5 Galeria de grafică, spaţiu câştigat prin demontarea unui spaţiu de depozitare

Mulţumim pentru amabilitate Muzeului Naţional de Artă a României, Muzeului Zambaccian şi Aedificia Carpaţi
Citeşte mai multe despre:   zambaccian,   clădiri de patrimoniu

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Moby a prezentat scuze actriţei Natalie Portman, după afirmaţii despre relaţia lor

Moby a prezentat scuze actriţei Natalie Portman, după afirmaţii despre relaţia lor
Moby s-a distanţat de afirmaţiile sale făcute în urmă cu câteva zile, potrivit cărora ar fi avut o relaţie cu actriţa Natalie Portman, prin intermediul unui mesaj publicat sâmbătă pe Instagram în care...

Concurenta care l-a sãrutat pe Bendeac revine la iUmor. Delia: „Zici cã suntem la Insula Iubirii!”

Concurenta care l-a sãrutat pe Bendeac revine la iUmor. Delia: „Zici cã suntem la Insula Iubirii!”
Cea de-a 13-a ediţie iUmor, difuzatã disearã, de la 20:00, la Antena 1, aşa cum sugereazã şi numãrul ei, 13, va aduce în faţa telespectatorilor concurenţii care au avut ghinion şi nu au reuşit sã primeascã...

Mihai Bendeac, la iUmor: „E un pericol prin care eu am trecut de nenumãrate ori!”

Mihai Bendeac, la iUmor: „E un pericol prin care eu am trecut de nenumãrate ori!”
Galerie Foto Cea de-a 13-a ediţie iUmor, difuzatã mâine searã, de la 20:00, la Antena 1, aşa cum sugereazã şi numãrul ei, 13, va aduce în faţa telespectatorilor concurenţii care au avut ghinion şi nu au reuşit sã...

Natura Cosmeticos şi Avon vor crea a patra companie de cosmetice din lume

Natura Cosmeticos şi Avon vor crea a patra companie de cosmetice din lume
Compania braziliană Natura Cosmeticos a ajuns la un acord privind achiziţionarea rivalei americane Avon Products Inc printr-un schimb de acţiuni, o tranzacţie care va duce la crearea celei de-a patra companii...

Reţeta zilei: Spaghete cu rosii, ciuperci si busuioc

Reţeta zilei: Spaghete cu rosii, ciuperci si busuioc
Ingrediente 250 g spaghete integrale 2 linguri ulei de masline 150 g ciuperci champignon 500 g rosii cherry 200 ml suc de rosii 4-5 catei de usturoi frunze de...

Într-o seară a intrat pe contul de Facebook al soției. Ce a descoperit i-a schimbat total viața

Într-o seară a intrat pe contul de Facebook al soției. Ce a descoperit i-a schimbat total viața
Un bărbat a descoperit că soţia sa avea mai mulţi amanţi, dar şi că era într-o relaţie pe termen lung, după ce aceasta şi-a lăsat Facebookul deschis o noapte, scrie The Sun. Cei doi erau căsătoriţi de 10...

Camelia Voiculescu, cea mai puternică femeie din mass-media la gala premiilor Capital

Camelia Voiculescu, cea mai puternică femeie din mass-media la gala premiilor Capital
Camelia Voiculescu a fost declarată cea mai puternică femeie din mass-media la gala premiilor revistei Capital, care a premiat in acest an femeile de succes din ţara noastră. Printre romancele premiate pentru...

Cum să transformi o nevoie personală într-un business de succes

Cum să transformi o nevoie personală într-un business de succes
Galerie Foto Afacerile de nişă, un segment nu foarte dezvoltat în România, se dovedesc a fi cheia succesului pentru mulţi antreprenori care pornesc pe acest drum. Ei vin pe piaţă cu ceva nou şi oferă clienţilor...

Proaspăt căsătorit, cineastul american Quentin Tarantino a declarat că a aşteptat ''fata perfectă''

Proaspăt căsătorit, cineastul american Quentin Tarantino a declarat că a aşteptat ''fata perfectă''
Quentin Tarantino, care sugera în trecut că e prea absorbit de realizarea filmelor pentru a se gândi la căsătorie, a declarat miercuri că recenta oficializare a relaţiei sale cu artista israeliană Daniella Pick...

Reteta zilei: Pui Shanghai

Reteta zilei: Pui Shanghai
Ingrediente 100 g amidon de porumb 1 cească semințe de susan 4 lingurițe făină 2 lingurițe muștar simplu 6 lingurițe sos de soia 3 ouă 1 piept mare de pui ulei sare și...

Pantera Roz, statuia Libertății, o vrăjitoare și un viking, o gorilă albă și un extraterestru urcă pe Scena misterelor

Pantera Roz, statuia Libertății, o vrăjitoare și un viking, o gorilă albă și un extraterestru  urcă pe Scena misterelor
Penultima ediție Scena misterelor va aduce joi, 23 mai, de la ora 20:00, în fața telespectatorilor Antenei 1 șase măști noi, în spatele cărora se află tot atâtea celebrități autohtone. Pantera Roz, statuia Li...

Vizita Papei Francisc în România, în ediții speciale la Observator

Vizita Papei Francisc în România,  în ediții speciale la Observator
Echipa specială Observator, dedicată vizitei Papale în România, formată din reporterul Mădălina Iacob și cameramanul Loredana Popovici, a fost aleasă pentru a fi alături de Suveranul Pontif pe întreaga...

Sorin Bontea, Florin Dumitrescu și Cătălin Scărlătescu și-au ales echipele sezonului special Chefi la cuțite

Sorin Bontea, Florin Dumitrescu și Cătălin Scărlătescu și-au ales echipele sezonului special Chefi la cuțite
Galerie Foto Zarurile au fost aruncate pentru sezonul special Chefi la cuțite, iar aseară, jurații au extras culorile tunicilor în care vor lupta alături de echipele alese. De data aceasta, Sorin Bontea, Florin Dumitrescu și...

Reţeta zilei: Ciocolată de casă cu rodie

Reţeta zilei: Ciocolată de casă cu rodie
Ingrediente: 80 g cacao, 160 g sirop de arţar, 70 g ulei de cocos, două rodii, o linguriţă de sare de mare Mod de preparare: Adaugă cacaua, siropul de arţar şi uleiul de cocos într-un bol înalt şi...

Aurel şi Adrian şi-au tãiat brãţãrile şi şi-au tatuat numele ispitelor

Aurel şi Adrian şi-au tãiat brãţãrile şi şi-au tatuat numele ispitelor
Galerie Foto Sezonul cu cele mai rapide cãderi îşi ispitã şi-a reconfirmat statutul din nou, asearã, la Insula Iubirii. Dupã o primã ceremonie care a conţinut cele mai multe veşti din câte a avut Insula vreodatã, în...
Serviciul de email marketing furnizat de