x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Farmecul discret al muzeului Zambaccian (II)

0
Autor: Simina Stan 18 Feb 2009 - 00:00

LA FAIMA COLECŢIEI SE ADAUGĂ SOBRIETATEA ARHITECTURALĂ A CLĂDIRII INTERBELICE.
Într-o lume în care autenticul şi unicitatea sunt înlocuite de produsul de serie, această casă respiră o ambianţă fermecătoare, în care pluteşte harul transmis admiratorului de artă de subtilităţile tuşelor unor artişti remarcabili. "A fost un vis de tinereţe desfăşurat timp de o viaţă cu multă pasiune, cu toată tenacitatea, punând în joc toate resursele materiale pentru realizarea a ceea ce şi-a propus: un muzeu", scria Henri Catargi.



În 1933, Emanoil Bucuţa publica în revista Boabe de grâu un articol despre colecţie, întrucât Krikor Zambaccian anunţase că doreşte să o doneze pe atunci Primăriei Bucureştiului, aşa cum făcuse înainte Anastase Simu cu muzeul său. În fotografiile făcute pe vremea aceea, pereţii casei din Strada Vasile Lascăr numărul 48 erau neîncăpători pentru tablourile aranjate "câte şase, şapte în rând în câte trei, patru caturi, aşa încât unul curge într-altul şi ochiul se pierde".

LA NUMĂRUL 21 BIS
Clădirea se află pe Strada A a parcelării Mormand, devenită aviator Demetriad, ulterior ing. Al. Davidescu, actuală Muzeul Zambaccian. Conform inventarului PMB păstrat la arhivele Primăriei Municipiului Bucureşti, din dosarul numărul 22 din 1942 reiese că inginerul Radu Comşa a primit o autorizaţie de a construi pe parcela de la numărul 21 bis. Din păcate, dosarele de la numărul 4 la 75 din 1942 nu mai figurează în arhivă, astfel planurile originale şi autorizaţia de construcţie a casei nu se păstrează. Se cunoaşte însă că a fost proiectată în 1942 şi extinsă în 1957 de C.D. Galin, un arhitect puţin cunoscut. Din actul de donaţie semnat de Krikor H. Zambaccian reiese că acest imobil a fost cumpărat cu "actul autentificat de Tribunalul Ilfov la nr. 31544/943".

AMINTIND DE ORIENT

Clădirea te duce cu gândul la originile familiei tatălui său, Hangop Zambaccian, venit din Cezareea Capadociei, fiind un exemplu de regionalism balcanic inspirat de casele secolului al XVIII-lea, cu etajul puţin în consolă, distilat prin filtrul arhitecturii interbelice. Aceasta reprezintă o manifestare de originalitate într-un ţesut în care restul construcţiilor sunt moderniste, neoromâneşti, eclectice sau mauro-florentine, în foarte puţine cazuri se întâlnesc mai mult de o astfel de clădire pe aceeaşi stradă.

Volumetria specific interbelică prezintă influenţe tradiţionale ale arhitecturii vernaculare orientale, fiind caracterizată prin simplitate şi prin utilizarea potenţialului expresiv al plinului. Formele sunt aduse la esenţă, cu mici decoraţiuni ale ancadramentelor ferestrelor, traforuri şi garguie. Plastica faţadelor este modelată diferit prin volume ce alcătuiesc turnuri, contraforturi sau galerii şi decorată cu garguie, capete de lei sau lupi, grilaje din fier ciocănit rece la ferestre şi terasă, mici panouri traforate aplicate pe faţadele dinspre stradă. Nu există o prioritate între tendinţa de verticalitate şi orizontalitate, clădirea fiind alcătuită din subsol, parter şi etaj. Există un acces secundar, garaje, un oficiu şi bineînţeles camere pentru servitori.

Tencuiala drişcuită din imitaţie de calcio-vechio conferă faţadelor o reliefare plăcută. De altfel, în general textura rugoasă a elevaţiilor imobilelor interbelice duce la o patinare şi o îmbătrânire mai frumoasă a clădirilor decât dacă tratarea lor ar fi lisă. Structura este din cărămidă şi beton armat, cu planşee din beton. Felul în care sunt aşezate golurile pe faţade este aleatoriu, datorat probabil preferinţelor estetice ale arhitectului Galin, cu forme şi dimensiuni dintre cele mai diferite, astfel încât să nu poţi bănui ce s-ar afla în spatele lor, ce funcţiune are acea încăpere. Ancadramentele ferestrelor din piatră sunt decorate cu mici elemente vegetale şi cu motivul frânghiei răsucite. Acoperişul are şarpanta în pante line, ce cauzează frecvent infiltraţii.

DECORAŢIA INTERIOARĂ

Comunicarea între spaţiile interioare ale parterului – hol, salon şi sufragerie –, se face prin arce în mâner de coş, care nu se regăsesc şi la etaj. Întâlnim în interior nişe, şemineuri şi piese de mobilier de colecţie. Grinzile aparente din stejar băiţuit au rol decorativ. Grinzile, scara interioară şi galeria sunt din stejar, fiind realizate probabil direct după desenele arhitectului Galin.

AMPLE REAMENAJĂRI

Lucrările de reparaţii au început în anul 2007 cu acoperişul, continuând în 2008. Clădirea nu a fost însă consolidată. În exterior au fost curăţate faţadele, decoraţiile din piatră şi treptele de acces. Tencuiala a fost refăcută cu praf de piatră şi s-au înlocuit olanele zidului de împrejmuire, acolo unde lipseau, cu olane produse la Sighişoara. Au fost reparate sau înlocuite toate elementele din lemn. Tabla acoperişului schimbată, deşi s-a dorit înlocuirea ei cu olane produse la Sighişoara, acest lucru nu a fost posibil. De asemenea, burlanele şi jghiaburile sunt noi.

În interior la etaj s-a reuşit reutilizarea unor spaţii de depozitare şi băi în galerii, de exemplu încăperea unde sunt expuse acum lucrările de grafică. Astfel, la etaj a putut fi regândit modul de vizitare ca un circuit continuu, neîntrerupt de spaţii inaccesibile.

Parchetul, grinzile şi scara originală din stejar au fost curăţate. Pereţii au fost vopsiţi într-o culoare vie, luminatorul parterului reparat, iar instalaţia de încălzire a fost înlocuită. Două dintre încăperile subsolului au fost amenajate în spaţiu de expoziţie, în fosta cramă au fost refăcute bolţile camerei, tencuiala fiind identică cu cea exterioară, s-au utilat o bucătărie şi o spălătorie. Reamenajarea grădinii de vară este poate unul dintre cele mai reuşite aspecte dintre toate intervenţiile realizate.

PANOTARE MODERNĂ

O dată cu lucrările de reamenajare a clădirii muzeului, o parte dintre operele de artă împreună cu ramele lor au fost restaurate. În ceea ce priveşte panotarea s-a pornit de la conceptul de a amenaja o casă într-un spaţiu de expoziţie, de a recompune atmosfera şi nu de a recrea complet interioarele. Dintre toate camerele, doar biroul a fost refăcut după fotografiile ce datează din anii 1940.  În prezent, lucrările sunt expuse într-o manieră diferită, fiind normal ca panotarea să varieze. În ce muzeu, astăzi mai sunt tapetaţi pereţii de sus până jos cu tablouri? Zambaccian descrie în memoriile sale dezavantajele unei astfel de expuneri la muzeul Simu "pe cinci rânduri de tablouri, cum erau aşezate înainte ca Marius Bunescu să fi reorganizat muzeul. În timp ce priveam într-o zi în sus spre tavan, la ultimul rând de tablouri, unde era cocoţat un tablou de Signac, Simu se apropie intrigat şi mă întreabă de ce mă uit la luminator".

De altfel, conform principiilor de conservare a operelor de artă, acestea nu se expun continuu, întrucât trebuie să rămână anual o perioadă în microclimatul special al depozitelor. În mod normal, grafica poate fi expusă doar şase luni pe an. Acesta fiind motivul pentru care nu sunt expuse toate piesele colecţiei Zambaccian, ele urmând a fi expuse pe rând. În intimitatea unei colecţii impresionante, un audioghid, muzică în surdină şi o ceainărie în grădina presărată cu opere de Paciurea, Medrea şi Oscar Han ar transforma locul într-o adevărată oază bucureşteană. Poftiţi la Muzeul Zambaccian!

OPERE DE ARTĂ

Încă din prima încăpere, biroul, recunoşti fineţea lui Pallady, apoi Grigorescu, urmat de farmecul lui Tonitza, iar în ultima încăpere a parterului, Luchian te invită la visare. În dreptul scărilor Iser şi un expresiv şi colorat portret al soţiei lui Zambaccian, Arşaluis, de Padina. La etaj, Petraşcu, Theodorescu Sion, Ressu, Ştefan Popescu, Dărăscu şi, nu în ultimul rând, punctul de atracţie al acestei colecţii, grupul de impresionişti. În total sunt 18 impresionişti francezi, printre care nume sonore: Paul Cézanne, Renoir, Camille Pisario, Alfred Sisley, Henri Matisse şi Maurice Utrillio, lucru destul de rar întâlnit în colecţiile particulare din România. Colecţia de sculptură nu este la fel de impresionantă ca pictura, un Brâncuşi, bustul Micei Bogdan Piteşti de Dimitrie Paciurea, Nudul lui Ion Jalea, Ion Vlasiu, Alexandru Călinescu, Frederic Stork, Miliţa Petraşcu şi mai multe lucrări ale lui Oscar Han şi Cornel Medrea.

Portret

Portretul lui Krikor H. Zambaccian, realizat de unul dintre pictorii săi preferaţi, Corneliu Baba, în anul 1957, când colecţionarul avea vârsta de 68 de ani.



1 Faţada principală străjuită de statuile lui Oscar Han

2 Faţada dinspre Strada Emile Zola înfăţişează o clădire ale cărei faţade nu seamănă una cu alta

3 Ancadramentul din piatră al ferestrelor parterului decorat cu elemente
vegetale, motivul frânghiei răsucite şi un grilaj din fier ciocănit la rece

4 Faţada dinspre curtea nou reamenajată a clădirii Zambaccian, cu veranda de lemn recondiţionată şi sculpturi de Cornel Medrea şi Oscar Han



1 Sala Luchian

2 Subsolul, reamenajat în sală de expoziţie

3 Fosta cramă, cu mobilierul încastrat şi şemineul, ambele autentice

4 Salon din casa Zambaccian din Strada Vasile Lascăr 48

5 Galeria de grafică, spaţiu câştigat prin demontarea unui spaţiu de depozitare

Mulţumim pentru amabilitate Muzeului Naţional de Artă a României, Muzeului Zambaccian şi Aedificia Carpaţi
Citeşte mai multe despre:   zambaccian,   clădiri de patrimoniu

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

O cântăreață celebră a recunoscut că a făcut pe ea pe scenă „Ce să fac cu băltoaca? Am dat peste paharul de apă”

O cântăreață celebră a recunoscut că a făcut pe ea pe scenă „Ce să fac cu băltoaca? Am dat peste paharul de apă”
Shania Twain a dezvăluit că a făcut pe ea „de mai multe ori” pe scenă, conform USA Today. Cântăreața a recunoscut acest lucru în timpul unui joc de televiziune. „Sunt pe scenă tot timpul”, a declarat ...

Electric Castle Festival anunță headliner-ii pentru ediția din 17 – 21 iulie 2019 + multe alte nume importante din rock, house și electro

Electric Castle Festival anunță headliner-ii pentru ediția din 17 – 21 iulie 2019 + multe alte nume importante din rock, house și electro
De aproape un deceniu, publicul din România așteaptă acasă un concert Florence + The Machine, iar Electric Castle transformă, în sfârșit, acest vis în realitate. Este una dintre cele mai creative trupe indie...

Rețeta zilei: Prăjitură cu măr şi scorţişoară

Rețeta zilei: Prăjitură cu măr şi scorţişoară
Ingrediente 250 g făină 1 măr mare, feliat 230 ml ulei 200 g zahăr brun 100 g zahăr 50 g nuci, mărunțite 2 ouă 1 lingură scorțișoară 1 linguriță esență de vanilie ½ linguriță praf de...

12.000 de spectatori au experimentat meniul curajos al show-ului „Acadelia”

12.000 de spectatori au experimentat meniul curajos al show-ului „Acadelia”
Meniu curajos, spectatori dornici să experimenteze! Cele trei zile ale show-ului „Acadelia” au făcut ca nu mai puțin de 12.000 de oameni să vină la Sala Palatului pentru a vedea un spectacol complex, susținut...

Ozana Barabancea: “Aș putea să fac o expoziție cu iile mele”

Ozana Barabancea: “Aș putea să fac o expoziție cu iile mele”
Pasionată de artă, dar și de portul tradițional, Ozana Barabancea mărturisește că ar putea să facă o expoziție cu iile pe care a reușit să le strângă de-a lungul timpului. Despre colecția ei...

Străini fascinați de România: o țară perfectă pentru business

Străini fascinați de România: o țară perfectă pentru business
Galerie Foto În timp ce românii migrează către vestul Europei, din ce în ce mai mulți străini aleg România pentru a se instala aici și pentru a face afaceri profitabile. Deși o țară cu probleme economice nu ar atrage,...

Cum se curăţă pielea întoarsă

Cum se curăţă pielea întoarsă
De câte ori nu ţi s-a întâmplat să încerci din răsputeri să prelungeşti viaţa unei perechi de încălţăminte din piele întoarsă deja uzată? Dacă vrei să păstrezi cât mai mult piesele din acest...

Reţeta zilei: Negresă cu ciocolată şi sos de afine şi scorţişoară

Reţeta zilei: Negresă cu ciocolată şi sos de afine şi scorţişoară
Ingrediente: 150 g ciocolată neagră, 30 g unt, 2 ouă, 50 g zahăr pudră, o linguriţă vanilie, 50 ml frişcă, o lingură făină, cacao, piper roz (cât să presari pe deasupra prăjiturii) pentru sos: 50 g...

Andreea Bălan, despre rolul de mamă: “Sunt tolerantă și foarte jucăușă”

Andreea Bălan, despre rolul de mamă: “Sunt tolerantă și foarte jucăușă”
Galerie Foto Artistă de succes și femeie împlinită, Andreea Bălan mărturisește că viața i s-a schimbat total de când a devenit părinte. Invitată în emisiunea “CulTOUR”, aceasta face mărturisiri importante...

Rețeta zilei: Tort cu cremă mascarpone

Rețeta zilei: Tort cu cremă mascarpone
Ingrediente: 30 ml Amaretto 400 g Ciocolata cu lapte 125 g Zahar pudră 400 g Mascarpone 1 buc Blat de tort 1 buc Tableta lapte/amăruie dupa Friscă la tub 1 ceasca Espresso 5 buc Ouă Mod de...

Atenționare de călătorie MAE: Regatul Spaniei - Cod portocaliu de vânt și precipitații în Comunitatea Andaluzia

Atenționare de călătorie MAE: Regatul Spaniei - Cod portocaliu de vânt și precipitații în Comunitatea Andaluzia
Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în Regatul Spaniei că Agenţia Meteorologică de Stat - AEMET a emis un cod portocaliu de fenomen...

Ionuț Gojman, prins în vraja Nicoletei: ”Cred că și Cătălin Meșter s-a îndrăgostit de nebunia ei”

Ionuț Gojman, prins în vraja Nicoletei: ”Cred că și Cătălin Meșter s-a îndrăgostit de nebunia ei”
Nicoleta Dragne a acceptat rolul de ispită pentru a doua oară, după ce în sezonul cu numărul 3 a reușit să dezbine unul din cele mai solide cupluri: Nicoleta Molnar și Cătălin Meșter. Cu toate acestea, la...

Cea mai scumpă șuncă de porc din lume se produce în Spania. O pulpă se vinde cu 4.100 de euro

Cea mai scumpă șuncă de porc din lume se produce în Spania. O pulpă se vinde cu 4.100 de euro
O mică fermă organică din Sud-Vestul Spaniei produce cea mai scumpă șuncă de porc din lume. Un jambon întreg, adică un picior de porc, costă 4.100 de euro. Aceasta a intrat în Cartea...

 “Zilele Dobrogei”

 “Zilele Dobrogei”
În perioada 14 - 17 noiembrie, la Pavilionul Expoziţional Constanţa au loc “Zilele Dobrogei”, la 140 de ani de la revenirea Dobrogei la Patria mamă. Expoziţia cu vânzare va reuni producători de produse...

Mara Bănică, despre incidentul violent în care a fost implicat fiul său, la școală: ”Dima a avut niște probleme după acea lovitură”

Mara Bănică, despre incidentul violent în care a fost implicat fiul său, la școală: ”Dima a avut niște probleme după acea lovitură”
Jurnalista Mara Bănică a trecut, de curând, printr-o întâmplare tulburătoare, fiul ei fiind bătut la școală de învățătoare. Despre acest incident violent, despre consecințele lui, dar și despre...
Serviciul de email marketing furnizat de