x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Muzeul Badea Cârţan din Ţara Făgăraşului

0
Autor: Adela Parvu 12 Ian 2008 - 00:00

Este aproape de neînţeles cum tradiţia construcţiilor de case ţărăneşti este uitată. Mai corect ar fi să spunem că este chiar ignorată şi, de multe ori, batjocorită. Casele ţărăneşti expuse în muzee precum cel al Satului din Bucureşti, sau din altele similare existente în judeţele ţării, atrag mai degrabă turiştii străini decât vizitatorii români.

Tradiţia este transmisă mai departe

 

Este aproape de neînţeles cum tradiţia construcţiilor de case ţărăneşti este uitată. Mai corect ar fi să spunem că este chiar ignorată şi, de multe ori, batjocorită. Casele ţărăneşti expuse în muzee precum cel al Satului din Bucureşti, sau din altele similare existente în judeţele ţării, atrag mai degrabă turiştii străini decât vizitatorii români. Pentru că pentru mulţi dintre români astfel de case par banale şi lipsite de spectaculozitate. Este mai interesant să ai şi la ţară o vilă cu etaje şi cu balcoane ale căror balustrade să fie pironite pe baluştrii din marmură sau din praf de piatră, realizaţi la strung. Pentru mulţi români casele vechi, tradiţionale sunt doar nişte dărăpănături în care au trăit nişte ţărani. Nu e nimic atractiv în asta, mai ales pentru oamenii care provin tot din mediul rural.

 

De ce ar fi important să ştie de ce aceste case sunt ingenioase sau speciale, când ei de o viaţă au visat să se mute la bloc, unde curge apă caldă la robinet? De ce ar încerca să păstreze tradiţia preluând nişte elemente defi­nitorii ale arhitecturii populare, când BCA-ul, betonul şi geamurile termopan pot oferi confortul de la oraş? De ce şi-ar învăţa copiii să sculpteze în lemn, să facă acoperişuri din stuf, să coasă sau să ţeasă, respectând tradiţia, când pot oricând să devină navetişti, ca să facă pe paznicii de noapte la oraş? Ne întrebăm toate astea mai ales când în ţări occidentale descoperim acum, tot mai mulţi dintre noi, cu ce îndârjire şi mândrie flamanzii restaurează şi construiesc case din piatră, cum englezii nu renunţă nici în ruptul capului la cărămizi şi se chinuiesc prin satele lor să refacă acoperişuri din stuf pe care ajung să-l importe chiar şi din China, cum austriecii construiesc tot din lemn cabane, case, pensiuni şi hoteluri şi cum piatra şi ceramica rămân, în ciuda alternativelor mai ieftine, finisajele caracteristice ale construcţiilor medi­teraneene. La noi parcă totul se vrea şters cu buretele, se vrea parcă uitat. Şi ne minunăm de noile monstruo­zităţi care nu au nici o legătură cu tradiţia, cu bunul simţ, cu proporţiile şi cu materialele naturale. Lemnul aproape că a dispărut din arhitectura contemporană, iar încrustaţiile ornamentale, culorile cuminţi sau albul imaculat al caselor de odinioară sunt înlocuite de ceva cu adevărat strident şi de prost gust.

Poate că o vizită la o casă-muzeu ce vorbeşte despre un om faimos, fie el şi ţăran, cum e Badea Cârţan, mai reuşeşte să sensibilizeze spitirul patriotic şi să mai nască întrebări de genul: ce înseamnă de fapt să fii român?

 

Un muzeu viu

Chiar dacă se numeşte muzeu şi se presupune că ar fi doar un spaţiu expoziţional, complexul de la Cârţişoara, din judeţul Sibiu, dedicat memoriei lui Badea Cârţan este un loc viu, unde tradiţiile meşteşugurilor ţărăneşti sunt transmise mai departe. Un loc unde, sub îndrumarea admi­nistratoarei muzeului, fetele din localitate sunt învăţate să ţeasă la război frumoase piese textile cu motive vechi, specifice ţării Făgăraşului. Iar atunci când au nevoie de inspiraţie, este suficient să arunce un ochi în casa lui Badea Cârţan, unde interiorul păstrează vie amintirea unui decor de casă ţărănească autentică de la jumătatea se­colului al XIX-lea, plin de pleduri, ştergare, feţe de perne, de masă – toate realizate manual.

Primăria din localitate alocă mici fonduri pentru plata ţesătoarelor, tocmai în ideea de a stimula transmiterea tradiţiei. Cu toate astea, acest complex muzeal ar avea mare nevoie de fonduri pentru a fi restaurat şi conservat, aşa că donaţiile ar fi foarte bine primite, ca să nu spunem necesare.

 

Simplitatea liniilor

Casele ţărăneşti de la noi sunt considerate a fi ingenioase, pentru că în suprafeţe mici sunt condesate tot ceea ce era necesar activităţilor dintr-o locuinţă. În doar câteva camere, de multe ori doar două, se desfăşurau ri­tualurile zilnice. În plus, proporţiile elementelor caselor sunt adaptate în funcţie de zona climaterică. Spre exemplu, la casele din zonele montane, fe­restrele erau mici, pentru a fi împie­dicată pierderea căldurii. Acoperişurile din materiale lemnoase uşoare, cu pante mari de înclinare, erau adoptate în regiunile unde iarna cădea multă zăpadă, pentru a nu îngreuna structura casei şi a nu permite staţionarea zăpezii pe casă.

Multe astfel de trucuri tradiţionale se regăsesc şi în construcţia casei lui Badea Cârţan. Arhitectura acesteia vorbeşte despre simplitate, iar interiorul despre confort rudimentar şi nevoia de frumos. În ciuda ferestrelor mici, a plafonului jos (pentru a fi conservată la interior cât mai multă căldură pe timpul iernii, iar vara să fie răcoare), a pardoselii din ţărână bătătorită, nu lipsesc accentele frumoase. Astfel, obiectele din lemn şi mobilierul prezintă încrustaţii ornamentale, iar piesele din ceramică sunt pictate. Pereţii sunt decoraţi cu icoane, farfurii şi ştergare. Totul este dispus şi organizat după criterii simple, dar clare. Există nişte reguli ale simetriei respectate de fiecare familie ţă­rănească ce se respecta, începând cu orientarea casei către Est. De acolo şi dispoziţia ferestrelor, iar la interior a icoanei principale, a paturilor, a mesei etc. Acest lucru se poate observa şi în casa-muzeu de la Cârţişoara. Este un micro-univers în care a crescut şi a trăit Badea Cârţan, cunoscut acum ca ciobanul cărturar care a mers pe jos până la Roma.

 

La începutul lunii ianuarie, conform Rompres, la Muzeul Badea Cârţan a fost lansată ultima monografie dedicată celui mai celebru om din Câr­ţi­şoara. Monografia “Badea Cârţan. Un cio­ban de excep­ţie” este semnată de Ioan Giurgiu, care a donat mai multe exemplare muzeului şi şcolii din localitate. Autorul a de­clarat că vrea să înfiinţeze un site dedicat exclusiv lui Gheroghe Cârţan, cel mai probabil cu adresa www.badeacartan.ro, pentru ca tinerii să afle despre istoria vieţii ciobanului autodidact.

Dacă doriţi să vizitaţi mu­zeul din Cârţi­şoara (aflat la 53 de km de Sibiu şi 18 km de oraşul Victoria, din jud. Braşov) sau să donaţi bani pentru extinderea lui, puteţi suna la telefonul primăriei, 0269.52.16.20, 0269.52.15.05

 

Inspiraţie din natură

Materialele din care este construită casa lui Badea Cârţan pot fi considerate în termenii de astăzi ca fiind ecologice. Ele nu dăunează mediului, ci chiar fac parte integrantă din acesta, dar asta înseamnă că şi gradul lor de perisabilitate este mai ridicat. De aceea, cu atât mai importantă este conservarea lor şi implicit a construcţiei, operaţiuni care cer îndemânare, dar şi bani. Merită păstrată o astfel de casă, nu numai pentru că ea vorbeşte despre un cioban renumit, ci mai ales pentru că ea ne arată cum trăiau ţăranii din Cârţişoara la jumătatea se­colului al XIX-lea şi începutul secolului XX. E bine să ne întoarcem în trecut ca să putem aprecia la ce grad de confort şi arhitectură am ajuns (nu spun neapărat că acestea ar fi bune sau rele), dar şi pentru ca ceea ce este autentic, tradiţional să nu fie uitat. Mai degrabă, ca punct de pornire, ne-am putea orienta către arhitectura ţărănească, măcar pentru pensiuni sau case de vacanţă, dacă nu pentru locuinţele individuale de la oraş.

 

Minunate icoane

Puţine icoane realizate de artişti po­pulari au fost semnate, multe dintre ele fiind copii după icoane celebre din biserici sau mănăstiri. Matei Ţîmforea din Cîrţişoara a fost însă unul dintre acei iconografi care nu numai că şi-au semnat lucrările, dar care a găsit o cale de exprimare artistică originală, recunoscută acum după stilul propriu atât ca tehnică, cât şi ca tema­tică. Multe dintre iconale sale sunt expuse la Muzeul Badea Cârţan. Este foarte special în lucrările sale faptul că a inserat în tematica lor elemente din viaţa de zi cu zi, specifice locurilor natale. Astfel, în icoanele sale apar, în plan secundar, personaje în porturi populare locale, femei care torc, case şi mori de apă cu arhitectură specifică ţării Făgăraşului etc. Tot în muzeu veţi vedea expuse şi o serie de cruci din lemn, pictate de acelaşi artist.

 

Despre Badea Cârţan

Conform site-ului sibiul.ro, Gheorghe Cârţan (1849-1911), din Cârţişoara, “reprezintă un vibrant simbol al conştiinţei naţionale româneşti, însetat de cunoaştere, nu numai că îşi procura cărţi din România, dar le şi răspândea cu dărnicie prin satele din sudul Transilvaniei. În 1877 îşi pune turma de oi la dispoziţia armatei române şi participă voluntar la războiul de independenţă. Călătoreşte pe jos până la Roma, pentru a vedea cu propriii săi ochi Columna lui Traian şi celelalte mărturii ale vechimii şi latinităţii poporului român, în 1895 îi vizitează în închisoarea din Vacz pe memorandiştii condamnaţi în procesul de la Cluj”.

Citeşte mai multe despre:   case,   badea,   cartan,   badea cartan,   viaţa la ţară,   badea c

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Chef Sorin Bontea a colecționat bețișoare în Asia Express

Chef Sorin Bontea a colecționat bețișoare în Asia Express
Galerie Foto Când ai un singur Euro în buzunar e greu să îți faci poftele indiferent în ce parte de lume te-ai afla. Plecat în aventura vieții lui, Asia Express – Drumul Comorilor, chef Sorin Bontea a găsit totuși o...

Vești bune pentru turiști ! Persoanele care vor să anuleze călătoria în China își pot recupera banii

Vești bune pentru turiști ! Persoanele care vor să anuleze călătoria în China își pot recupera banii
Autorităţile române din turism recomandă evitarea călătoriilor în provinciile chineze afectate de coronavirus şi menţionează că turiştii care şi-au cumpărat vacanţe în China şi vor să îşi anuleze...

Călătorii de sezon... cu mască sau fără mască

Călătorii de sezon... cu mască sau fără mască
Virusul care a speriat întreaga lume nu opreşte călătoriile dintr-o ţară în alta, mai ales dacă sunt de business. Nici turismul din categoria „leasure” nu se opreşte, iar mulţi dintre cei care şi-au...

Anul acesta, iarna e ca primăvara: timpul perfect pentru circuite

Anul acesta, iarna e ca primăvara: timpul perfect pentru circuite
Cei care pot profita, în această perioadă, de vremea bună, pentru a face excursii au la dispoziţie agenţiile de turism care s-au orientat spre organizarea unor vizite în circuite, prin zone mai puţin cunoscute...

Delia, Cheloo și Mihai Bendeac au început filmările pentru cel de-al optulea sezon iUmor

Delia, Cheloo și Mihai Bendeac au început filmările pentru cel de-al optulea sezon iUmor
Galerie Foto Cel mai urmărit show de umor va reveni în curând la Antena 1 cu un nou sezon de senzație. Delia, Mihai Bendeac și Cheloo au avut o primă zi de filmare absolut surprinzătoare, plină de elemente surprize, gata să...

5 elemente pentru succesul unei afaceri cu haine second hand & outlet

5 elemente pentru succesul unei afaceri cu haine second hand & outlet
La nivel internațional, dar și în România, interesul consumatorilor pentru a cumpăra îmbrăcăminte, încălțăminte și accesorii de pe segmentul second hand și outlet este în creștere semnificativă. Demn de...

Discuțiile despre sport la locul de muncă ar putea fi interzise în Marea Britanie

Discuțiile despre sport la locul de muncă ar putea fi interzise în Marea Britanie
Angajatorii ar trebui să descurajeze discuțiile despre sport la locul de muncă întrucât exclud femeile și încurajează comportamentul neadecvat, spun experții în management, citați de dailymail.co "Nu...

Săptămâna trecută, Acces Direct, cea mai urmărită emisiune de după-amiază la orașe, și în toată țara

Săptămâna trecută, Acces Direct, cea mai urmărită emisiune de după-amiază la orașe, și în toată țara
Emisiunea Acces Direct a fost, săptămâna trecută (20-24 ianuarie), prima opțiune în rândul telespectatorilor din mediul urban și din toată țara care s-au aflat în fața micilor ecrane, de luni până vineri,...

Un nou sezon Mangalița, în curând, la Antena 1

Un nou sezon Mangalița, în curând, la Antena 1
Serialul de comedie Mangalița revine, în curând, la Antena 1, cu un nou sezon. Sub sloganul “Să ne fie bine ca să nu fie rău, din nou”, primarul localității, Stelian Manole (interpretat de Teodor Corban),...

Asia Express – Drumul Comorilor începe sămbătă, 15 februarie de la ora 20.00 la Antena 1. Prima săptămână de difuzare va avea 4 ediții

Asia Express – Drumul Comorilor începe sămbătă, 15 februarie de la ora 20.00 la Antena 1.  Prima săptămână de difuzare va avea 4 ediții
Galerie Foto Cel mai așteptat reality-show al momentului, Asia Express – Drumul Comorilor revine la Antena 1 sâmbătă, 15 februarie, de la ora 20.00. Spre bucuria telespectatorilor, prima săptămână de difuzare va avea 4...

Angelina Jolie și Brad Pitt lansează un sortiment de șampanie rose

Angelina Jolie și Brad Pitt lansează un sortiment de șampanie rose
Domeniul viticol Miraval, deţinut de fostul cuplu hollywoodian Angelina Jolie - Brad Pitt, asociat familiei de viticultori Perrin alături de care comercializează deja un sortiment de rosé obţinut în regiunea...

Madonna anulează primul concert la Londra din turneul "Madame X"

Madonna anulează primul concert la Londra din turneul "Madame X"
Cântăreaţa americană Madonna a anulat primul din seria sa de 15 concerte pe care le avea programate la Londra în cadrul turneului mondial "Madame X", anunţând cu puţin timp înainte de începerea show-ului că a...

Disneyland din Hong Kong se va închide temporar din cauza epidemiei de pneumonie virală

Disneyland din Hong Kong se va închide temporar din cauza epidemiei de pneumonie virală
Parcul de distracţii Disneyland din Hong Kong a anunţat că se va închide începând de duminică, până la un nou ordin, din cauza epidemiei de pneumonie virală din China, decizie luată la o zi de la anunţarea...

Celebrul director al Cabaretului "Michou" din Paris a murit la vârsta de 88 de ani

Celebrul director al Cabaretului "Michou" din Paris a murit la vârsta de 88 de ani
Michou, celebrul director al cabaretului din Paris care a inspirat personajul Zaza din filmul "La cage aux folles", a murit la vârsta de 88 de ani, a anunţat agentul său de presă. "Michou a murit în această di...

Dramă pentru o cunoscută cântăreață. „Drum lin mama scumpă..ai plecat cu jumătate din inima mea..”

Dramă pentru o cunoscută cântăreață. „Drum lin mama scumpă..ai plecat cu jumătate din inima mea..”
Galerie Foto Mama cântăreței Lora a murit, astăzi. Vedeta a făcut anunțul dureros. "Cine are părinţi, pe pământ nu în gând / Mai aude şi-n somn ochii lumii plângând.." Drum lin mama scumpă..ai plecat cu jumătate...
Serviciul de email marketing furnizat de