x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Muzeul Satului Brănean

0
Autor: Adela Parvu 19 Ian 2008 - 00:00

În urmă cu ceva ani mi-am dat întâlnire cu actualul meu soţ la Bran. Ne-am cazat la o pensiune a unui domn, a cărui nume nu mi-l aduc aminte, ci doar gustul dulce al vişinatei servite pe terasa cu vedere spre celebrul castel.

În urmă cu ceva ani mi-am dat întâlnire cu actualul meu soţ la Bran. Ne-am cazat la o pensiune a unui domn, a cărui nume nu mi-l aduc aminte, ci doar gustul dulce al vişinatei servite pe terasa cu vedere spre celebrul castel. Eram tânără şi îndrăgostită, iar peisajul de toamnă releva dealurile brănene în culori mi­nunate ce păreau a fi în acord cu nuanţele sufletului meu. Mi-aduc aminte de apusul de soare şi conturul castelului în semiîntuneric şi de plimbările lungi pe drumurile ce urcau şi coborau lin pe coamele dulci ale dealurilor. Mai păstrez memoria olfactivă a merelor coapte, atârnând greoi de crengile fragile. Eram tânără, îndrăgostită. Să tot fie vreo zece ani de atunci.

Am vizitat castelul. Pentru mine, Bran nu se lega de nimic spectaculos în afara acestui fort, iar mai apoi mi-am zis că sunt fericită că, alături de cel care mi-a devenit soţ, am trăit ceva din tihna fermecătoarelor sate din zonă. Mi-am zis că sunt mai puţin superficială, că am avut răbdare să descopăr şi altceva în afara atracţiei turistice supărător asociată cu legenda contelui Dracula.

 

Muzeul tradiţăei

Dar omul, pe măsură ce se dezme­ticeşte, tot învaţă. Aşa am ajuns şi eu, ce-i drept cam târziu, să deschid ochii şi să aplec urechea la recomandările celor care spuneau că există şi alte lucruri interesante de vizitat la Bran. Castelul face parte dintr-un complex muzeal care include şi Clădirea Vămii, existentă din perioada medievală. De ce vamă? Păi, simplu: poziţia geogra­fică a localităţii pe culoarul Bran-Rucăr, ce făcea legătura între Ţara Româ­nească şi Transilvania, era firesc a fi exploatată în scopuri comerciale în vremea când pentru apărare era nevoie de o fortăreaţă, precum castelul “lui Dracula”.

Dar, pe lângă cele două construcţii vechi ridicate pe la jumătatea secolului al XIV-lea, o altă destinaţie ce merită toată atenţia este Muzeul Sa­tului Brănean, un muzeu în aer liber care de vreo 40 de ani încoace este mărturie a ingeniozităţii ţărăneşti tradiţionale din zonă.

Nu ştiu câţi localnici au fost să viziteze muzeul ce adăposteşte casele vechi de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, deoarece, judecând după aspectul noilor pensiuni, ai zice că numărul lor ar fi prea mic. De unde vanitatea caselor cu etaj pe structură de beton şi acoperişul de tablă cutată sau a interioarelor cu mobilă din pal melaminat? Nu pot pricepe cum formele de-a dreptul voluptuoase a dealurilor, pe care fiecare anotimp şi zi le învăluie întotdeauna unic şi tulburător de frumos, pot fi atât de brutal stâlcite de asociarea cu nişte construcţii monstruoase.

E de-ajuns să faci o scurtă vizită la Muzeul Satului Brănean şi să simţi cum lemnul, piatra şi lâna nu ar trebui să lipsească din estetica exterioară şi interioară a fiecărei case şi pensiuni. Nu pot înţelege de ce s-a rupt firul tradiţiei, de ce vechiul este iremediabil şters din conştiinţa sătenilor, şi nu reinterpretat pentru a releva un stil original. Şi pentru că mintea mea nu a rumegat o rea­litate în contracţie cu povestea locurilor, mi-am zis că trebuie să aflu motivele.

  

Viaţa şi casa

Am descoperit, din rândurile scrise cu conştiinciozitate de muzeografi şi cercetători, că frumoasele case vechi aflate în cadrul Muzeului Satului Brănean au fost strâns legate de modul în care a decurs viaţa celor care le-au construit şi au trăit în ele. Zona montană cu pământuri neprielnice agriculturii i-a orientat, de sute de ani, pe oa­menii locului spre alte activităţi din care-şi puteau câştiga pâinea cea de toate zilele.

Creşterea animalelor a fost una din ocupaţiile de bază, că doar păşuni întinse există şi acum, iar turmele de bovine şi oi puteau a se înmulţi aici în voie. De aici şi meşteşugurile locale în arta ţesutului şi prelucrării lânei ţurcane, care din mâinile harnice ale femeilor se metamorfozau în superbe ţoluri vărgate în monocromia albului şi negrului.

 

Pădurile frumoase ale regiunii au fost la îndemâna meşterilor tâmplari, care au ridicat case mândre cu prispe sculptate. Şi pentru că la munte niciodată vecinii nu sunt prea aproape unul de altul, că deh, loc e suficient şi pământul se curbează cum îi este voia, casele erau înalte, pentru a oferi şi protecţie în cazul în care Dumnezeu era prea generos cu zăpezile.

Tot de la muzeografi poţi afla cum pe vremuri legătura dintre casă şi grajd era foarte strânsă şi cum şura a apărut mai târziu în arhitectura locală ca influenţă culturală a saşilor.

Şi ghidul te duce şi mai departe, arătându-ţi unelte ingenioase cu mecanisme hidraulice de care ţăranii se ajutau odinioară în meşteşugurile lor. Şi te întrebi de ce nu continuă cumva tradiţiile astea, chiar dacă activitatea principală a localnicilor tinde către turism? De ce peste 100 de ani, în parcul de lângă castel, nu şi-ar găsi loc nici una din casele de la sfârşitul secolului al XX-lea? Dar cum, când betonul şi grinzile din fier forjat vor fi probabil încă brutal înfipte în coamele dulci ale dealurilor sau înşirate arogant pe marginea drumului către Braşov. Nu cred că o să mai simt inima pulsând la Bran, dar cu siguranţă voi avea şansa să rememorez clipe de neuitat în compania soţului meu, plimbându-mă într-o zi senină la Muzeul Satului Brănean.

  

 

Site-ul oficial al complexului muzeal de la Bran este www.brancastlemuseum.ro, unde sunt publicate informaţii detaliate despre muzeu şi exponatele sale, articole tratate ştiinţific, însoţite de imagini exemplificatoare. Cei care nu au acces la internet pot să obţină informaţii la telefon: 0268.238.33. Programul de vizită al muzeului, conform datelor de pe site-ul oficial, este: 9:00-19:00 pentru perioada 1 mai-1 octombrie şi 9:00-16:00 în intervalul 1 octombrie-1 mai. Conform aceloraşi surse, preţurile de intrare ale biletelor sunt: 12 lei şi 6 lei cu reducere pentru elevi, studenţi, pensionari. Pentru fotografii se percepe o tază de 10 lei, iar pentru filmări video taxa este de 18 lei

 

  

Case din toată zona

La Muzeul Satului Brănean sunt grupate şi expuse construcţii din toată regiunea Branului ce cuprinde acum comuna cu nume omonim şi comuna Moeciu. Fiecare dintre aceste comune include la rândul ei mai multe sate. Astfel, Branul are satele Poarta, Predeluţ, Simon, Sohodol, iar Moeciu cuprinde Moeciul de Sus, Moeciul de Jos, Peştera, Cheia şi Fundata. Dacă vă gândiţi la o vizită la muzeu, luaţi în considerare şi un traseu tu­ristic în satele amintite. Veţi putea face o comparaţie între ceea ce este tradiţional şi conservat în cadrul muzeului.

  

Obiecte de vânzare

În faţa Muzeului Satului Brănean este mai mereu un fel de târg cu obiecte meşterite în partea locului sau din alte zone ale ţării, dar şi produse alimentare din gospodăriile oamenilor. Astfel că veţi putea găsi ceramică ţărănească, obiecte cioplite în lemn, instrumente muzicale populare, dar şi textile decorative din lână pentru interioare şi piese vestimentare din piele tăbăcită de oaie, de la cojoace la veste îmblănite. Pe lângă aceste lucruri, veţi putea cumpăra sau măcar gusta din feluritele tipuri de brânzeturi de oaie sau vacă. Se pare că în zonă mai există în casele oamenilor războaie de ţesut, aşa că dacă doriţi să achiziţionaţi astfel de unelte vechi, dar valoroase, inclusiv pentru prelucrarea lânii, comercianţii din faţa muzeului vă pot da indicaţii în acest sens. Şi ca să fiţi siguri, întrebaţi-i şi pe specialiştii din cadrul muzeului.

  

Atestare şi originea denumirii localităţii

Conform site-ului harta.infoturism.ro, Branul este atestat în 1406 ca posesiune a regelui Sigismund, care la scurt timp a cedat localitatea lui Mircea cel Bătrân, domn al Ţării Româneşti. Numele Branului era folosit în cele mai vechi documente româneşti sub forma de Turciu. Abia după 1474 apare forma actuală a denumirii româneşti – Bran. Numele Bran ar putea fi derivat din cuvântul slavon bran = a lupta sau poate fi în legătură cu actualul cuvânt slovac brana = poartă, sau ca loc de apărare = braniti.

Citeşte mai multe despre:   bran,   satului,   muzeul,   Muzeul Satului,   zona imobiliară,   brănean,   satului brănean,   satului br

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Cele mai frumoase destinaţii turistice de primăvară în Europa

Cele mai frumoase destinaţii turistice de primăvară în Europa
Cele mai bune destinaţii ale primăverii pentru turiştii din Europa combină oferta de atracţii culturale şi culinare cu promisiunea unei călătorii ferite de aglomeraţia lunilor în care fluxul vizitatorilor...

Declarație de dragoste cu petale de trandafir și șampanie pentru juratul iUmor Mihai Bendeac

Declarație de dragoste cu petale de trandafir și șampanie pentru juratul iUmor Mihai Bendeac
Suprizele din cel de-al șaselea sezon iUmor, care va fi difuzat în fiecare sâmbătă, începând cu 23 februarie, de la ora 20.00, la Antena 1, nu s-au desfășurat doar pe scenă! Juratul Mihai Bendeac a avut parte...

21 Savage a „acceptat” ideea că ar putea fi deportat în Marea Britanie

21 Savage a „acceptat” ideea că ar putea fi deportat în Marea Britanie
Rapperul 21 Savage susţine că a "acceptat" ideea că ar putea fi deportat în Marea Britanie, după arestarea sa de către oficialii de la US Immigration and Customs Enforcement (ICE) la începutul acestei luni,...

Nelly, în lacrimi la Ultimul Trib: „Trebuie sã ne trãim viaţa, pentru cã nu ştii ce se poate întâmpla!”

Nelly, în lacrimi la Ultimul Trib: „Trebuie sã ne trãim viaţa, pentru cã nu ştii ce se poate întâmpla!”
Se strâng tot mai mult rândurile în Ultimul Trib, competiţie difuzatã în fiecare vineri, la Antena 1, iar emoţiile şi dorul de casã, resimţite tot mai puternic de cãtre participanţi încep sã îşi spunã cu...

Priviri feminine seducătoare cu ajutorul machiajului profesionist - recomandările specialiștilor Pandera

Priviri feminine seducătoare cu ajutorul machiajului profesionist - recomandările specialiștilor Pandera
Despre machiaj știe oricine că reprezintă o artă și că anumite skilluri sunt necesare pentru a contura unul aparte. Trebuie să existe o anume tehnică de aplicare a produselor cosmetice pentru ca efectul să fie...

Jurații iUmor au parte de un roast și de cei mai neașteptați invitați, în cel de-al șaselea sezon

Jurații iUmor au parte de un roast și de cei mai neașteptați invitați, în cel de-al șaselea sezon
Galerie Foto Delia, Mihai Bendeac și Cheloo au parte de un sezon iUmor plin de surprize în cel de-al șaselea sezon ”iUmor”, care va fi difuzat în fiecare sâmbătă, începând cu 23 februarie, de la ora 20.00, la Antena 1!...

Cine sunt vedetele care vor ghici cine se ascunde în spatele măștilor, la “Scena misterelor”

Cine sunt vedetele care vor ghici cine se ascunde în spatele măștilor, la “Scena misterelor”
Pepe, Rona Hartner, Cosmin Seleși, Diana Munteanu, Dorian Popa și Andrei Duban sunt cele șase vedete care vor încerca să ghicească cine sunt celebritățile care se vor ascunde în spatele măștilor, în fiecare...

Reţeta zilei: Cheesecake spaniol La Viña

Reţeta zilei: Cheesecake spaniol La Viña
Ingrediente: 1 kg cremă de brânză, 500 ml smântână dulce pentru frişcă, 7 ouă mici sau 6 mari, 350 gr zahăr brun, 1 păstaie vanilie, 30 gr făină albă. Mod de preparare: Se freacă bine brânza şi...

Pavlova,  prăjitura momentului

Pavlova,  prăjitura momentului
„New entry” pe piaţa produselor de cofetărie din România este prăjitura „Pavlova”. Deşi pare foarte complicată, reţeta este relativ simplă, cu trei straturi: blat de bezea, cremă şi toping de fructe. In...

Topul centrelor SPA din Braşov şi Poiana Braşov

Topul centrelor SPA din Braşov şi Poiana Braşov
Cei care aleg Braşovul pentru o minivacanţă de relaxare, în această primăvară, au foarte multe ofere de SPA şi wellness din care pot alege. Cel mai cunoscut centru SPA este la hotelul Aro Palace, de cinci stele,...

Jurata iUmor Delia, despre cel mai nebunesc gest făcut din dragoste

Jurata iUmor Delia, despre cel mai nebunesc gest făcut din dragoste
Delia, care va reveni la pupitrul de jurat iUmor începând cu 23 februarie, în fiecare sâmbătă, de la ora 20.00, la Antena 1, spune despre ea că nu se consideră o persoană romantică, însă are modul său unic...

Top 10 cele mai frumoase stațiuni balneare din România (GALERIE FOTO)

Top 10 cele mai frumoase stațiuni balneare din România (GALERIE FOTO)
România este bogată în zone cu ape termale, izvoare minerale și aer curat, unde turiștii pot veni pentru tratament, relaxare sau odihnă. Stațiunile balneare din țara noastră erau cândva cele mai căutate...

Reţeta zilei: Ceafă de porc și orez cu legume

Reţeta zilei: Ceafă de porc și orez cu legume
 Ingrediente 400 g ceafă porc 240 g orez bob lung 5 g piper negru 10 g sare 10 ml oțet balsamic 1 morcov 100 g unt 1 vârf rozmarin 3 caței usturoi 100 ml vin alb sec 1 buc ceapă 1...

Romică Țociu, co-prezentatorul lui Dan Negru, la Scena Misterelor

Romică Țociu, co-prezentatorul lui Dan Negru, la Scena Misterelor
Galerie Foto La Scena misterelor, noul show care va începe, în curând, la Antena 1, Dan Negru va avea alături un co-prezentator surpriză: cunoscutul actor de comedie Romică Țociu. „Am primit cu bucurie propunerea aceasta,...

Margherita de la Clejani și Iuliana Luciu, prima echipă eliminată din Asia Express

Margherita de la Clejani și Iuliana Luciu,  prima echipă eliminată din Asia Express
Galerie Foto Cea de-a treia ediție Asia Express- Drumul Elefantului, difuzată marți seară de Antena 1, a fost una extrem de tensionată. Trei echipe au participat în cursa pentru ultima șansă, un traseu de misiuni prin Sri...
Serviciul de email marketing furnizat de