Palatul Culturii din Tărgu-Mureş

Străzile cochete din Tărgu-Mureş dezvăluie cele mai neaşteptate detalii arhitecturale, astfel poţi regăsi fragmente din oraşul de secol XVII, XVIII, XIX şi XX ori de căte ori intorci privirea.

Străzile cochete din Tărgu-Mureş dezvăluie cele mai neaşteptate detalii arhitecturale, astfel poţi regăsi fragmente din oraşul de secol XVII, XVIII, XIX şi XX ori de căte ori intorci privirea. Căteva dintre clădiri sunt renumite, Palatul Culturii fiind poate cel mai bun exemplu. Bernády György este unul dintre cei mai cunoscuţi primari ai oraşului, intrucăt la inceputul secolului al XX-lea, pe lăngă introducerea canalizării, a iluminatului public şi a ridicării de şcoli, a considerat indispensabilă construirea unor clădiri publice ca Primăria (actuala clădire a Consiliului Judeţean şi a Prefecturii) şi Palatul Culturii.

Palatul Culturii

A fost construit intre 1911-1913, după proiectul arhitecţilor Komor Marcell (1868-1944) şi Jakab Dezsõ (1864-1932), antrepriza fiind asigurată de fraţii Grünwald şi firma Schiffer. Cei doi arhitecţi au avut mai multe proiecte in Transilvania, printre care şi Hotelul Vulturul Negru din Oradea.

Masivitatea şi fluiditatea liniilor clădirii denotă influenţa Secessionului ungar, stilul lui Ödön Lechner şi a Şcolii de Arhitectură de la Budapesta fiind evident. Robusta construcţie este formată din trei corpuri, are două curţi interioare, pitorescul ei fiind sporit de situarea pe o parcelă de colţ. Clădirea avea mezanin şi două etaje, conform planurilor din 1910, iar in timpul construcţiei a mai fost adăugat un etaj.

Conceptul de monumental este subliniat prin abundenţa decorativă şi prin folosirea unor materiale căt mai variate. Pentru faţade arhitecţii au utilizat: alamă, granit, fier forjat, marmură, piatră, bronz, sticlă, lemn şi ceramică emailată. Parterul şi mezaninul prezintă bosaje rustice din bazalt de Stănceni. Culorile contrastante ale faţadelor sunt caracteristice stilului, astfel la parter şi mezanin regăsim culoarea naturală a bazaltului, apoi culoarea liliachie a primului etaj contrastează cu nuanţa deschisă de galben a etajului 2, in timp ce etajul 3 prezintă tonuri de gri. Acoperişul este colorat alb, gri, cărămiziu şi albastru, fiind din majolică Zsolnay.

Ferestrele de la etaje sunt inguste, fără decoraţii şi grupate căte 2, 3, 5 şi 7. Excepţie fac căteva ferestre de la etajul 3. In contrast parterul şi mezaninul au deschideri ample cu ancadramente masive. Etajele superioare sunt decorate cu mozaicuri realizate după planurile pictorului Körösfõi-Kriesch Aladár şi frize, balconaşe, basoreliefuri, portrete ale unor oameni de ştiinţă şi plăci memoriale executate de Kallós Ede.

Intrarea principală este imbrăcată in granit, fiind accentuată de marchiza din sticlă şi fier forjat. Accesul principal este incadrat de cele şase bovindouri cu patru basorelifuri din bronz de la primul nivel. La etajul 3, un alt mozaic reprezintă alegoric oraşul.

Foaierul

Impresionante sunt detaliile somptuoase ale holului principal. In formă de T, foaierul este pavat cu marmură de Ruschiţa, inclusiv ancadramentele uşilor. Frescele sunt tot opera lui Körösfõi-Kriesch Aladár. Cele zece fresce reprezintă momente din istoria Transilvaniei, fiind compoziţional şi stilistic integrate intr-un concept spaţial şi tematic. Cupolele foaierului, susţinute de plilaştri imbrăcaţi in granit, sunt pictate in albastru, galben auriu, violet, roz, verde şi ocru. Din hol două scări din marmură duc la nivelurile superioare, unde pereţii sunt vopsiţi verde crom şi decoraţi cu motive folclorice ce apar in broderiile costumelor secuieşti. Vitraliile din casa scărilor, care reprezintă personalităţi ale culturii şi istoriei Transilvaniei, sunt realizate după desenele lui Nagy Sándor şi Thoroczkai-Wigand Ede in atelierul din Budapesta al lui Roth Miksa.

Sala Mare

Inălţimea sa corespunde celor trei niveluri, lojele fiind la aceeaşi inălţime cu mezaninul, urmănd apoi cele două balcoane. Are o acustică deosebită, iniţial fiind concepută ca sală de concerte a Conservatorului. Orga, construită de fraţii Rieger din Jagerndorf in 1914, este funcţională. Cupola sălii este decorată cu modele florale delicat trasate. Candelabrele Secession sunt autentice.

Sala Mică

Acest spaţiu este adecvat pentru organizarea de evenimente culturale, conferinţe, ateliere artistice şi serate literare. Spre deosebire de Sala Mare, este inundată de lumină. Vitraliul central il infăţişează pe principele Gabriel Bethlen inconjurat de erudiţi.

Sala Oglinzilor

A primit numele datorită oglinzilor de cristal veneţian amplasate simetric şi incadrate de picturi murale, deşi este renumită pentru cele 12 vitralii inspirate din folclorul şi baladele secuieşti. Remarcabile prin eleganţă, mişcare, proporţii şi unitate compoziţională, acestea accentuează modul de viaţă tradiţional de pe valea Mureşului şi a Nirajului, ilustrănd fidel caracteristicile Secessionului. Incăperea a păstrat mobilierul original, fiind unitară cromatic, tonurile de verde evidenţiind vitraliile.

Care este secretul? Fondurile anuale pentru restaurări par a fi răspunsul. După 1990, Consiliul Judeţean a alocat periodic fonduri pentru diferitele lucrări de ingrijire necesare, astfel in prezent monumentul işi păstrează in intregime autenticitatea ambianţei Secession.

Centrul Cultural

In Palatul Culturii şi-au avut sediul mai multe instituţii: Conservatorul (1913-1949), Cinematograful (1913-1957), Academia de arte plastice (1937-1949), Şcoala populară de artă (1950-1990), Liceul de artă (1949-1970), Teatru (1934-1973). Astăzi a rămas tot centrul cultural al oraşului, adăpostind Muzeul de Artă, Muzeul de Istorie şi Arheologie, Filarmonica de Stat, Galeriile de Artă ale UAP, Uniunea Artiştilor Plastici, Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din Romănia-filiala Mureş, un punct de informare turistică, Uniunea Vatra Romănească şi Biblioteca Judeţeană. In prezent se caută un alt sediu pentru mutarea birourilor administrative, pentru a se putea pune la dispoziţia muzeelor sau pentru diferite activităţi culturale şi acest spaţiu.

Cupolele foyerului, susţinute de pilaştri imbrăcaţi in granit, sunt pictate in albastru, galben auriu, violet, roz, verde şi ocru. Această bogăţie coloristică este luminată difuz prin vitraliile celor cinci uşi de acces sau de elegantele candelabre originale.

In 1964 s-au realizat primele lucrări de restaurare de anvergură. In ultimii ani, cu fonduri de la Consiliul Judeţean au fost reabilitate spaţiile de la parter, fiind inlocuită tămplăria, au fost restaurate fragmente din vitralii, a fost repictată casa scărilor, in 2007 incepănd restaurarea sălii de concerte. Tămplăria din PVC a fost integrată delicat, fiind neobservabilă, iar aparatele de aer condiţionat nu atărnă pe faţade