x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Palatul fostei Burse de Valori a Bucureştiului

0
Autor: Simina Stan 04 Apr 2009 - 00:00
Palatul fostei Burse de Valori a Bucureştiului KARINA KNAPEK/Jurnalul Naţional
Vezi galeria foto

EDIFICIUL ÎN STIL ECLECTIC CU ACCENTE NEOCLASICE IMPRESIONEAZĂ PRIN MASIVITATEA ŞI ELEGANŢA SA DECORATIVĂ



Între Strada Smârdan, Doamnei, Eugeniu Carada şi Academiei se formează o piaţetă gândită în perioada interbelică să funcţioneze ca "trecere de pietoni şi vehicole" şi care urma să fie amenajată cu "lampadare şi aranjamente monumentale". "Piaţeta Doamnei" este de altfel singura suprafaţă cu dimensiuni relativ ample din fostul district bancar al Bucureştiului de altădată. Pe partea de nord este aripa Băncii Naţionale construită între 1939-1942, după proiectul arhitectului Radu Dudescu, apoi o extindere neinspirată cu o faţadă cortină ridicată în 1993. Colţul vestic este mărginit de turnul cilindric realizat în 1935 de arhitectul H. Stern, apoi frontul se continuă cu fostul cinematograf Apolo şi vechiul Palat al Bursei, cu intrarea însă în Strada Ion Ghica nr. 4. Iar în colţul dinspre est al piaţetei, imobilul Creditului Urban, actual sediu al Universităţii Spiru Haret, din Strada Ion Ghica nr. 13, construit între 1937-1940 de arhitectul C. Pomponiu. "Arhitectura şi principiile urbanistice bine în puse în aplicare oferă oraşului o zonă interesantă funcţional şi plăcută în ce priveşte arta construcţiilor" scrie criticul de artă şi arhitectură Cezara Mucenic.

BURSA
"Câte vise, câte dezamăgiri nu intră în acest cuvânt!". În 1904, o dată cu promovarea Legii Burselor de Comerţ, s-a luat în discuţie şi chestiunea construirii unui sediu al Bursei. Cum spune actul zidit la 11 mai în fundaţia clădirii Camerei de Comerţ: "În lipsa unui acaret al său ohavnic, nevoită a fost îndelungată vreme să îşi schimbe mereu sălăşluinţa, mutându-se din Hanul Greci la 1881 (când acesta a fost demolat), în casele Appel din Strada Doamnei numărul 9, apoi în anul 1886 în casa droghistului Ioan Ovessa din Strada Academiei numărul 4. De acolo în clădirea din Strada Doameni numărul 4, în anul 1896", cumpărând la 31 decembrie 1896 această casă de la Maria Cantacuzino. Proprietate pe care o vinde pentru a construi noul sediu.

Prin Legea de la 25 februarie 1906 urmează să primească un teren din partea statului, dăruit la 3 martie 1906 de ministrul Agriculturii, Industriei, Comerţului şi domeniilor de atunci, Ioan N. Lahovary. Proprietatea era "locul din colţul ce face Strada Doamnei, cu Strada Vestei (actuală Ion Ghica) rămas vilan pe urma dărâmării fostei clădiri a clucerului Bărcănescu, unde odinioară fusese aşezat Senatul ţării, în suprafaţă de 2.215 metri pătraţi, este dăruit Camerei în vederea construirii Palatului propriu".

În anul 1907 se anunţa în Analele de Arhitectură "concursul pentru întocmirea planurilor de arhitectură a Palatului Bursei", specificându-se că se acordau premii: premiul I - 8.000 lei aur, premiul II - 5.000 lei aur şi premiul III - 3.000 lei aur. S-au prezentat 14 proiecte, din acestea au rămas în concurs 6. Comisia alcătuită din George Asan, preşedintele de atunci al Camerei de Comerţ, Mauriţiu Blanck, Sigmund Prager şi Nicolae Dane au decis acordarea proiectului arhitectului Ştefan Burcuş. Piatra de temelie a fost pusă de Principele Ferdinand şi principesa Maria la 11 mai 1908, fiind inaugurat trei ani mai târziu la 27 mai 1911 printr-o ceremonie solemnă în prezenţa regelui Carol I. În ziarul Universul din 23, 24, 25 mai 1911 este descrisă întreaga ceremonie de inaugurare. "După 42 de ani de existenţă Camera are un sediu care se înalţă măreţ în inima comerţului bucureştean. Clădirea aceasta impunătoare este un semn potrivit al dezvoltării comerţului nostru. Frumoasă şi înălţătoare a fost serbarea, la care s-au împărtăşit sufleteşte comercianţii din toată ţara şi toţi cei care ştiu să preţuiască însemnătatea negoţului."

EDIFICIU MONUMENTAL
Din revista Analele de Arhitectură aflăm că licitaţia pentru construcţia clădirii, care a fost evaluată atunci la 800.000 lei aur, a fost câştigată de antreprenorii Costa şi Luigi Forabasco, care au oferit o reducere de 3,83%, iar arhitectul Toma Dobrescu a fost numit dirigintele lucrării. Arhitectul Ştefan Burcuş l-a avut ca ajutor pe arhitectul I.G. Mayer pentru supravegherea lucrărilor. Palatul a fost început la 1 august 1907. "Valoarea construcţiei s-a ridicat în 1911 la 1.300.000 lei aur, iar a instalaţiunilor la 500.000 lei aur şi este executată atât în interior, cât şi exteriorul în stil Ludovic XVI modern."

Stilistic rămânem în aria ecletismului de factură academică, dar puţin orientat spre repertoriul clasic. Este o construcţie cu forme şi proporţii echilibrate, cu o decoraţie elegantă. Parterul şi mezaninul au bosaje, celelalte două nivele fiind ritmate de pilaştrii angajaţi, iar intrările mărginite de câte două coloane masive. Iese în evidenţă intrarea principală aflată la intersecţia străzilor Ion Ghica şi Doamnei, care este accentuată la nivelul etajelor superioare de câte două coloane masive care susţin o arcadă în plin centru. "Frontonul semicircular are în centru un cap de leu ce încadrează două personificări stând pe o plintă în poziţii relaxate. În partea stângă este Industria cu ciocanul în mână, iar în dreapta zeul Mercur având în mână dreaptă caduceul şi în cealaltă o ancoră.

Grupul statuar realizat din piatră în ronde bosse, exprimă nobleţe şi gravitate", scrie Petre Oprea. Statuile sunt bine proporţionate şi se încadrează elegant în întreaga arhitectură a edificiului. Grupul statuar este opera artistului Emil W. Becker. Acoperişul cu dantelăriile sale a fost realizat de meşterul tinichigiu Alexandru Dimitriu.

La parter erau "o serie întreagă de prăvălii, cantoare, un local de café, berărie, apoi o sală epliptică cu colonade a Bursei şi toate dependinţele ei. Antre-sol, birouri pentru diferite servicii. Etajul I rezervat pentru Camera de Comerţ şi Industrie, cu o imposantă sală de şedinţe în formă eliptică şi o galerie de tablouri. Etajul II rezervat cercului de comerţ şi industrie. La această construcţie au conlucrat cei mai importanţi specialişti".

Structura de rezistenţă a clădirii calculată de inginerul Gogu Constantinescu este impresionantă pentru epoca sa. Cărămida era specială întrucât "rezista la 150kg/cm2, cărămizile actuale sunt făcute să reziste la  50kg/cm2", afirmă Nicolae Noica în cartea sa despre edificiile publice construite în timpul domniei regelui Carol I. Planşeele sunt din beton armat pentru a asigura rezistenţa.

După ce a fost timp de jumătate de secol sediu al Bibliotecii Naţionale, în urma unui proces îndelungat va reintra în posesia Camerei de Comerţ, Biblioteca Naţională rămânând şi fără acest spaţiu.

ARH. ŞTEFAN BURCUŞ
"Absolvent al Şcolii Superioare de Arte şi Meserii, al Şcolii de ingineri de la Poduri şi Şosele, al Şcolii de Arhitectură şi diplomat al Şcolii Beaux-Arts, secţia Arhitectură de la Paris în 1900. A fost preşedinte al Societăţii Arhitecţilor şi profesor al Şcolii Superioare de Arhitectură, fondator şi adm. delegat al Soc. Construcţia Modernă."


Arhitectul Ştefan Burcuş (1871-1928) s-a remarcat în cadrul Expoziţiei jubiliare din 1906  când alături de Victor Ştefănescu s-a ocupat de supreavegherea lucrărilor cuprinse în planul expoziţiei. El a proiectat Palatul Artelor, care a ars în 1940 şi Pavilionul Regal. Este cunoscut pentru: Palatul Camerei Bursei, Palatul Administrativ din Craiova (actuala Prefectură), Catedrala din Galaţi şi alte reşedinţe particulare atât din Bucureşti cât şi din ţară    


Mulţumim pentru sprijinul oferit cu generozitate doamnei dr Elena Tîrziman, directoare a Bibliotecii Naţionale a României

Mulţumim doamnei
Letiţia Constantin pentru informaţiile puse la dispoziţie cu amabilitate


Citeşte mai multe despre:   strada,   arhitectura,   doamnei,   clădiri de patrimoniu

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Simona Gherghe, despre revenirea în televiziune

Simona Gherghe, despre revenirea în televiziune
Simona Gherghe a vorbit despre revenirea în televiziune, după ce l-a adus pe lume pe cel de-l doilea copil al său. "Nu ştiu când mă voi reîntoarce la TV. Mi-e bine aşa cum sunt acum, cu cei mici acasă. Cred c...

Târgul de fete de pe Muntele Găina, obicei secular, încă viu

Târgul de fete de pe Muntele Găina, obicei secular, încă viu
Galerie Foto Păstrat timp de secole, ca tradiţie locală, Târgul de Fete de pe Muntele Găina atrage, în fiecare an, mii de turişti, în judeţul Alba. Iniţial, aici se strângeau tinerii din întreaga zonă, pentru a-şi...

Oraşele din România preferate de străini

Oraşele din România preferate de străini
Galerie Foto Cele mai frumoase oraşe ale Transilvaniei sunt preferate de turiştii din vestul Europei care vizitează România în excursii cu autocarul. Şi numărul acestora este din ce în ce mai mare, conform datelor analizate...

Reacția Giei după materialele cu Bogdan de la Purimuntra: “E clar că nu mai sunt în sufletul lui și nu se gândește la mine!”

Reacția Giei după materialele cu Bogdan de la Purimuntra:  “E clar că nu mai sunt în sufletul lui și nu se gândește la mine!”
Galerie Foto Asearã, în cel mai nou episod Insula Iubirii, de la Antena 1, la Minitel, Gia a asistat la ceremonia focului unde i-au fost prezentate imagini cu cel mai revoltător comportament la care insula a fost vreodată...

Emisiunea Gazda Perfectã, de la Antena 1, va avea premiera pe 5 august, de la ora 17:00

Emisiunea Gazda Perfectã, de la Antena 1, va avea premiera pe 5 august, de la ora 17:00
Vara aceasta, românii dau testul ospitalitãţii, în cadrul celui mai proaspãt show de la Antena 1. Începând din 5 august, în fiecare zi, de luni pânã vineri, de la ora 17:00, Antena 1 cautã Gazda Perfectã....

Prima despărțire la Insula Iubirii: “Trebuie să terminăm undeva”

Prima despărțire la Insula Iubirii:  “Trebuie să terminăm undeva”
Galerie Foto În cel mai nou episod Insula Iubirii, difuzat în aceastã searã, de la 20:00, la Antena 1, telespectatorii vor fi martorii primei despărțiri de pe insulă. Chiar dacă lucrurile păreau să se îndrepte într-o...

Bon Jovi va urca pe scenă de la ora 20.30

Trupa americană de rock Bon Jovi va concerta duminică în Piaţa Constituţiei în cadrul turneului "This House Is Not for Sale", unul dintre cele mai aşteptate concerte ale verii. Trupa va urca pe scenă în...

Prinţul George al Marii Britanii împlineşte 6 ani

Prinţul George al Marii Britanii împlineşte 6 ani
Prinţul George, fiul prinţului William şi al ducesei Kate, al treilea în ordinea succesiunii la tronul Marii Britanii, împlineşte luni 6 ani, relatează sâmbătă Press Association. Anul trecut, fiul cel mare...

Londra, în topul preferințelor turiștilor români

Londra, în topul preferințelor turiștilor români
Londra, Roma, Bruxelles, Paris şi Milano se află în topul oraşelor europene preferate de către români în vacanţa din această vară, iar rezervările de bilete de avion s-au majorat cu 13% faţă de aceeaşi...

Un trend în ascendență - panourile solare și avantajele acestora pentru utilizatori

Un trend în ascendență - panourile solare și avantajele acestora pentru utilizatori
Interesul publicului român vizavi de tot ceea ce presupune o soluție rentabilă pentru un confort sporit este mereu în creștere. Orice apariție tehnologică ce revoluționează această parte a vieții ajunge...

Asian Food Fest, de vineri până duminică, în Parcul Titan din Bucureşti

Asian Food Fest, de vineri până duminică, în Parcul Titan din Bucureşti
Preparate japoneze, chinezeşti, coreene, turceşti, thailandeze, indiene, libaneze şi siriene şi un mix de muzică live, DJ, spectacole de dans, ateliere de inspiraţie asiatică şi demonstraţii de gătit sunt...

Asian Food Fest, de vineri până duminică, în Parcul Titan din Bucureşti

Asian Food Fest, de vineri până duminică, în Parcul Titan din Bucureşti
Preparate japoneze, chinezeşti, coreene, turceşti, thailandeze, indiene, libaneze şi siriene şi un mix de muzică live, DJ, spectacole de dans, ateliere de inspiraţie asiatică şi demonstraţii de gătit sunt...

Publicitatea online din Romania isi continua cresterea sustinuta: 22% in 2018 fata de 2017. Programmaticul si Mobile isi aloca tot mai mult din bugete

Publicitatea online din Romania isi continua cresterea sustinuta: 22% in 2018 fata de 2017. Programmaticul si Mobile isi aloca tot mai mult din bugete
Anul 2018 a fost unul dintre cei mai buni ani ai publicitatii online din Romania, inregistrand o crestere de 22% fata de anul anterior si o valoare de 271,8 mil lei, depasind, pentru prima data suma de 50 mil Eur (aprox...

Acumulatori

Acumulatori
Un acumulator electric sau un acumulator de energie electrica este un dispozitiv capabil sa stocheze, incarcatura electrica acumulata anterior in structura sa datorita proceselor chimice interne. Acumularea incarcarii in...
Serviciul de email marketing furnizat de